Cercetătorii ce au studiat cauzele de mediu ale cancerului mamar sunt surprinşi de rezultatele descoperite

În centrul acestei investigaţii se află 1.200 de eleve care nu au cancer mamar, dar care au oferit deja oamenilor de ştiinţă indicii importante despre posibilele origini ale bolii.

Anumiţi factori de risc sunt bine înţeleşi de cercetători, cum ar fi pubertatea timpurie, naşterea primului copil la o vârstă târzie, apariţia târzie a menopauzei, terapia de înlocuire a estrogenului, consumul de alcool şi expunerea la radiaţii.

• Afirmație rară din partea unui fost oficial de la Pentagon. Ce a dezvăluit despre o fotografie…
• ANM anunță temperaturi anormale pentru luna noiembrie

De asemenea, oamenii de ştiinţă au făcut progrese şi în identificarea unor mutaţii genetice periculoase, însă aceste cazuri reprezintă o minoritate.

„Majoritatea cazurilor de cancer mamar, mai ales în rândul femeilor tinere, nu se datorează istoricului familial”, spune Leslie Reinlib, director de program în cadrul National Institute of Environmental Health Sciences.

„Rămân 80% din cazuri care nu au cum să fie altfel decât provocate de factori de mediu”, spune Reinlib, membru al Breast Cancer and the Environment Research Program (BCERP), un program de cercetare care a obţinut finanţări în valoare de 70 de milioane de dolari de la guvernul american.

Unii cercetători din cadrul acestui program urmăresc ce se petrece în populaţia umană, pe când alţii studiază modul în care factorii cancerigeni, factorii poluanţi şi dieta afectează dezvoltarea glandelor mamare şi a tumorilor mamare în şoarecii de laborator.

Programul se concentrează asupra pubertăţii, deoarece „apariţia timpurie a pubertăţii este probabil unul dintre cei mai buni factori prezicători ai cancerului mamar la femei”, explică Reinlib.

Pubertatea este o perioadă de dezvoltare rapidă a ţesutului mamar. Cercetările efectuate asupra supravieţuitorilor bombardamentului atomic de la Hiroshima au arătat că persoanele expuse în pubertate la radiaţii prezentau un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar la vârstă adultă.

Cele 1.200 de eleve din SUA ce fac parte din această cercetare trăiesc în New York City, California de Nord şi în Cincinnati, Ohio, fiind studiate începând cu anul 2004, când avea vârste cuprinse între 6 şi 8 ani.

Scopul cercetării era măsurarea expunerii fetelor la substanţe chimice prin teste de sânge şi de urină. De asemenea, cercetătorii voiau să afle modul în care expunerea la aceşti factori de mediu afectau apariţia pubertăţii şi riscul de cancer mamar ulterior în viaţă.

Oamenii de ştiinţă au descoperit foarte repede că efortul lor de a studia fetele înainte să treacă prin faza de pubertate nu a fost în întregime reuşit.

„Până la vârsta de opt ani, 40% dintre fete erau deja la pubertate. Informaţia asta a fost cu adevărat surprinzătoare”, a relatat Reinlib.

Alte cercetări au arătat că fetele par să intre la pubertate cu 6-8 luni mai rapid decât se întâmpla în cazul fetelor de vârsta lor în anii ’90.

Un alt studiu publicat săptămâna trecută în jurnalul Pediatrics asupra acestor fete a arătat că obezitatea era principalul factor care stimula apariţia timpurie a sânilor.

Alte studii la care au luat parte fetele s-au concentrat asupra substanţelor chimice despre care se ştie că sunt disruptori endocrini, deoarece se crede că provoacă dezvoltarea timpurie sau întârziată a sânilor.

Rezultatele iniţiale au arătat că „pentru prima dată, ftalaţii, BPA şi pesticidele erau prezente în toate fetele studiate”, a relatat Reinlib.

Cercetătorii au fost surprinşi de omniprezenţa expunerilor la factori de mediu, dar şi de datele care păreau să arate că anumite substanţe chimice nu erau atât de influente asupra dezvoltării mamare precum se temeau unii specialişti.

„Nu am descoperit vreo asociere între pubertate şi ftalaţi, subtanţele care se scurg din sticlele şi caserolele de plastic”, explică Reinlib.

O altă descoperire majoră a fost referitoare la chimicalele din sângele fetelor din Ohio şi Kentucky, unde se pare că apa de băut era contaminată cu deşeuri industriale.

Fetele din zona de nord a Kentucky-ului prezentau de trei ori mai mult PFOA (acid perfluorooctanoic, o substanţă prezentă în Teflonul de pe tigăi) în sânge decât fetele care beau apă din Cincinnati, unde se foloseşte un sistem de ultimă oră de filtrare a apei.

„Cei din nordul Kentucky-ului nu aveau filtrare de carbon activat granulară. După ce au aflat în 2012 de rezultatele preliminare ale studiului nostru, şi-au instalat un astfel de sistem”, a relatat cercetătoarea Susan Pinney.

Aceste substanţe chimice pot rămâne în corp preţ de ani buni. Cercetătorii au fost şocaţi să descopere că fetele ce fuseseră alăptate mai mult timp prezentau un nivel mai mare de PFOA decât fetele care fuseseră trecute pe lapte praf.

Ceea ce nu s-a putut studia pe fete s-a încercat pe şoarecii laborator. Într-unul dintre experimente şoarecii au fost hrăniţi cu diete bogate în grăsimi şi au fost expuse la un factor cancerigen pentru a vedea cum interacţionează cele două.

Cercetătorii au descoperit că tumorile mamare se dezvoltau mult mai repede în rândul şoarecilor care aveau o dietă bogată în grăsimi, relatează Richard Schwartz, cercetător în cadrul departamentului de microbiologie şi genetică moleculară al Universităţii Michigan State.

Şoarecii graşi aveau mai multe vase de sânge în glandele mamare, un nivel mai mare al inflamaţiei şi prezentau totodată schimbări ale sistemului imunitar.

Studiile ulterioare arătau că riscul de cancer rămânea mare chiar şi în cazul în care şoarecii erau hrăniţi cu diete bogate în grăsimi la pubertate şi erau apoi trecuţi pe diete sărace în grăsimi la vârsta adultă.

„Daunele sunt deja făcute”, explică cercetătorul. „Înseamnă asta că şi în cazul oamenilor riscul este la fel? Nu ştim asta cu certitudine”, a subliniat specialistul.

Totuşi, rezultatele cercetării subliniază că sfaturile oferite oamenilor pentru menţinerea sănătăţii – evitaţi mâncărurile grase, păstraţi-vă o greutate normală şi reduceţi expunerea la substanţe chimice – sunt utile.

Cancerul mamar este cea mai răspândită formă de cancer în rândul femeilor la nivel mondial, făcând 508.000 de victime în 2011, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Sursa: AFP