„E o descoperire izbitoare”: oamenii de ştiinţă au identificat un factor neaşteptat legat de apariţia unei boli misterioase

Se cunoştea faptul că anumite particularităţi ale microbiomului intestinal sunt corelate cu apariţia obezităţii, a diabetului şi a alergiilor, dar descoperirea legăturilor dintre bacteriile intestinale şi artrita reumatoidă a fost o surpriză pentru oamenii de ştiinţă.

Artrita reumatoidă este o boală misterioasă: poate să apară la orice vârstă – deşi debutează mai frecvent la adulţii tineri şi de vârstă mijlocie – determinând dureri puternice, umflarea, înţepenirea şi deformarea articulaţiilor de la picioare şi mâini. Specialiştii nu ştiu ce declanşează apariţia acestei maladii; ea este considerată o boală autoimună, determinată de faptul că sistemul imunitar al organismului începe să funcţioneze anarhic, atacând chiar organismul pe care ar fi trebui să-l apere.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

„Se bănuia de ani de zile, atât în  cazul oamenilor, cât şi al animalelor de laborator, că  dezvoltarea bolilor autoimune ca artrita depinde de microbiomul intestinal”, spune imunologul Diane Mathis, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard. Acum, aceste bănuieli au început să se confirme în ceea ce îi priveşte pe oameni. „Este o descoperire izbitoare”, spune ea.

Bacteriile intestinale au o relaţie complicată cu sistemul nostru imunitar. Organismul trebuie să tolereze microorganismele folositoare şi, în acelaşi timp, să recunoască şi să neutralizeze invadatorii – microorganismele patogene.

Diane Mathis şi imunologul Dan Littman, de la Universitatea New York, au pornit de la date privind anumite caracteristici imunitare ale şoarecilor de laborator: la şoarecii care aveau în intestin un anumit tip de bacterie, organismul producea mai multe celule Th17 (un tip de celule ale sistemului imunitar), iar acestea produceau molecule ce determinau inflamaţia articulaţiilor şi leziunile osoase caracteristice artritei.

Pentru a afla dacă un fenomen de acelaşi gen apare şi la oameni, cercetătorii au testat probe de materii fecale – în care se găsesc bacterii intestinale – provenite de la 114 americani din zona metropolitană a New York-ului. Unii dintre aceştia erau sănătoşi, alţii aveau de ani de zile artrită reumatoidă, alţii sufereau de artrită psoriatică (un tip diferit de artrită, ale cărei cauze sunt de asemenea necunoscute), iar alţii fuseseră de curând diagnosticaţi cu artrită reumatoidă; aceştia din urmă erau deosebit de importanţi pentru studiu, deoarece încă nu primiseră niciun tratament care să fi putut afecta microbiomul intestinal.

În cadrul acestui grup, au constatat cercetorii, o bacterie numită Prevotella copri era prezentă în 75% dintre cazuri; bacteria exista doar la 37% dintre pacienţii care aveau de mai mulţi ani artrită reumatoidă ori la cei cu artrită psoriatică şi la doar 21% dintre subiecţii sănătoşi.

Totuşi, încă nu se poate conchide că prezenţa bacteriei P. copri  este cauza artritei reumatoide, ci doar că prezenţa ei este corelată în mare  măsură cu existenţa maladiei. Din motive etice, nu se poate verifica legătura cauzală dând pacienţilor sănătoşi preparate care să conţină această bacterie, deci nu se poate şti, deocamdată, dacă bacteria provoacă boala.

Alţi factori, precum fumatul şi ereditatea, joacă un rol în apariţia artritei reumatoide, aşa încât, chiar dacă bacteria ar fi implicată în apariţia bolii, ea nu constituie, probabil, singura cauză. În etapa următoare, cercetătorii ar trebui să încerce să afle în ce măsură bacteria provoacă boala; asta implică analiza microbiomului la un număr mare de persoane, pentru a vedea cine va dezvolta boala. 

Între timp, cercetătorii au verificat acţiunea bacteriei asupra organismului şoarecilor de laborator, inoculându-le acestora bacterii P. copri  şi urmărind ce se întâmplă. A apărut o stare de inflamaţie – în special la nivelul intestinului – dar şoarecii nu au dezvoltat artrită, poate pentru tulpina bacteriană utilizată în cazul lor diferită de tulpina de P. copri existentă la oameni, cred cercetorrii. Însă apariţia inflamaţiei la nivelul intestinului susţine ideea că anumite bacterii din intestin stimulează proliferarea anumitor celule imunitare, iar acestea sunt implicate în atacul asupra altor organe ale corpului.

Este o ipoteză incitantă, dar, spun oamenii de ştiinţă, există şi alte posibilităţi şi ele nu pot fi trecute cu vederea. De exemplu, e posibil ca sistemul imunitar dereglat al pacienţilor cu artrită reumatoidă să permită bacteriei P. copri  să se înmulţească peste măsură sau  poate un al treilea factor  – necunoscut încă – să afecteze în mod independent atât microbiomul, cât şi sistemul imunitar. Artrita reumatoidă, spun cercetătorii, pare să fie declanşată de mai mulţi factori externi, dar dacă aceştia se combină între ei şi în ce mod anume – acestea sunt aspecte care nu au fost încă înţelese.

Descoperirea deschide calea spre noi tratamente pentru prevenirea sau vindecarea artritei reumatoide. Actualele terapii implică medicamente cu efecte secundare dure – uneori, chiar creşterea riscului apariţiei cancerelor sau a unor infecţii grave. În schimb, P. copri ar putea eventual, să fie „atacată” cu antibiotice sau făcută mai puţin periculoasă cu ajutorul unor pastile probiotice, care să furnizeze organismului bacterii „bune”.

Sursa: Science NOW