A fost descoperit cel mai înalt brad din România. Unde se află şi cât de mare este acest colos?
Recent, specialiştii de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava au descoperit în pădurea virgină de la Şinca Veche (jud. Braşov), un brad cu o înălţime de 62,5 metri.
Anterior acestei descoperiri, recordul i-a aparţinut unui brad din pădurile virgine din Penteleu (jud. Buzău), care măsura 61,5 metri.
Totodată, echipa de specialişti condusă de dr.ing. Cătălin-Constantin Roibu susţine că „există premisele doborârii recordului de înălţime şi la fag (Fagus sylvatica L.), fiind măsuraţi arbori cu înălţimi de peste 55 m”.
De asemenea, experţii au explicat că măsurătorile au fost realizate cu ajutorul unui hipsometru digital cu ultrasunete, instrument utilizat pentru determinarea rapidă a înălţimii arborilor
„O confirmare a înălţimilor deosebite pe care bradul le atinge în zona respectivă a fost dată şi de măsurarea unor trunchiuri de brad căzute la sol, a căror înălţime fără vârf a fost în jurul valorii de 58.5 m. Recordurile dimensionale, gradul de conservare ridicat, cantitatea de lemn mort şi multe alte aspecte legate de naturalitate fac ca aceasta pădure să fie unicat în Europa Din aceste motive, împreună cu WWF România şi O.S. privat Pădurile Şincii (prin ing. Urdea Sorin) ne dorim încadrarea acestei păduri ca patrimoniu UNESCO World Natural Heritage”, a declarat dr. ing. Ciprian Palaghianu, prodecanul Facultăţii de Silvicultură.
Aceste studii au fost iniţiate ca urmare a unei colaborări cu WWF (World Wide Found for Nature) realizată ca urmare a campaniilor WWF România pentru protecţia şi conservarea pădurilor virgine din ţară.
„WWF România a făcut toate demersurile pentru ca pădurea de la Şinca Veche să rămână „un colţ de rai, cvasivirgin, care a cunoscut prea puţin influenţa omului”. Pe întreaga suprafaţă a pădurii Şinca Veche (350 ha) nimic nu tulbură liniştea locurilor, viaţa sălbăticiunilor sau firescul mers al timpului. Nici măcar lemnul uscat nu este extras din pădure, fiind lăsat să putrezească şi să hrănească arborii tineri, contribuind astfel la regenerare. Avem aici o frumoasă şi firească ilustrare a faptului că în natură nimic nu se pierde, doar se transformă”, a mai declarat dr. ing. Palaghianu.