Putem slăbi într-o singură zonă a corpului? Adevărul despre slăbirea localizată

În ultimii ani au existat câţiva oameni de ştiinţă care au testat această teorie. De exemplu, a existat un studiu realizat de specialiştii de la Universitatea din Copenhaga şi în care subiecţii au fost rugaţi să realizeze exerciţii fizice cu un singur picior, timp de 30 de minute. Astfel, s-a constatat că la nivelul piciorului care lucra se realiza o creştere atât a circulaţiei sângelui către celulele adipoase cât şi a descompunerii acestor celule. Problema a fost că diferenţa dintre piciorul care lucrase şi cel aflat în repaus era atât de mică, încât nu avea importanţă. 

În plus, într-un alt studiu publicat în jurnalul Medicine and Science in Sport and Exercise şi realizat pe un eşantion pe 104 participanţi care timp de 12 săptămâni au făcut exerciţii fizice cu mâna lor non-dominantă, scanările RMN au arătat că mâna în cauză nu a pierdut mai mult grăsime decât cea care se aflase repaus. 

De ce?

Celulele adipoase din grăsime există sub forma unor compuşi chimici numiţi trigliceride. Muşchii, pe de altă parte, nu le pot folosi direct ca sursă de energie, deoarece ar fi ca şi cum am încerca să alimentăm un Jaguar cu petrol. În schimb, mai întâi, grăsimea trebuie să fie descompusă în glicerol şi acizi graşi liberi, care ulterior intră în sânge pentru a alimenta muşchii cu energia de care au nevoie. Ceea ce înseamnă că grăsimea care se arde în timpul exerciţiilor provine din tot corpul, indiferent care parte a lui o lucrezi. 

Cu toate acestea, pe baza locaţiei ţesuturilor adipoase, grăsimea poate fi împărţită în două categorii: subcutanată sau viscerală. Cel de-al doilea tip de grăsime este responsabilă pentru cele mai prdoeminente forme pe care le capătă bărbaţii în zona pieptului şi a stomacului. De asemenea, grăsimea viscerală se înlătură cel mai uşor, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Harvard Medical School.

Bărbaţii prezintă mai mulţi receptori pentru grăsime în zona abdomenului decât femeile. Astfel, atunci când gustările de tip fast-food declanşează eliberarea insulinei, şi când somnul insuficient sau deadline-urile de la locul de muncă determină o supractivare a  hormonului de stres cortizol, hormonii cresc nivelul estrogenului. La rândul său, estrogenul trimite semnale corpului determinându-l să stocheze grăsimi direct în zona pieptului şi a abdomenului. 

Situată în zona abdomenului în jurul organelor vitale, grăsimea viscerală este asociată cu un risc crescut de diabet, boli de inimă şi alte tulburări cronice. Astfel, acest tip de grăsime şi-a câştigat reputaţia de cel mai periculos tip de grăsime. 

Cu toate acestea, având în vedere că grăsimea viscerală este atât reactivă la hormoni, ea este prima care începe să scadă atunci când bărbaţii adoptă un stil de viaţă sănătos

Şi atunci, care este modul corect prin care să scapi de grăsime?

Fiziologul Marta Montenegro sugerează că cel mai bine ar fi să ne punem la treabă cei mai mari muşchi prin exerciţii precum genuflexiunile sau flotările. În plus, pe lângă faptul că arde mai multe calorii decât abdomenele, antrenarea grupelor mari de muşchi este asociată unei dezvoltări musculare mai mari şi unei arderi metabolice mai pronunţate. Mai mult, tipul de exerciţii ce implică un volum mare de repetări şi pauze mai mici (cum ar fi efectuarea a 3-4 seturi a câte 10-12 repetări cu pauze mai mici de 60 de secunde între seturi) stimulează producerea celui mai mare nivel de hormon de creştere şi testosteron, ambele substanţe fiind necesare pentru construire muşchilor ce oferă o formă frumoasă corpului şi care ajută la topirea caloriilor.

În consecinţă, exerciţiile pentru slăbirea localizată sunt departe de ceea ce pretind a fi. Fie că eşti bărbat şi ai mai multă grăsime în zona abdominală, fie că eşti femeie şi atunci ai mai multa grăsime în zona coapselor şi a şoldurilor, corpul tău este construit în aşa fel încât să repare problemele din zonele afectate. Tot ceea ce trebuie să faci este să îl ajuţi să îşi îndeplinească misiunea.