O trăsătură facială dezvăluie care sunt bărbaţii în care nu poţi avea încredere

O serie de studii a dezvăluit că bărbaţii ce obţin un număr mai mare decât media în cazul raportului dintre lăţimea feţei şi înălţimea feţei tind să fie mai agresivi, mai competitivi şi tind să prezinte mai multe prejudecăţi despre străini.

Un nou studiu publicat în jurnalul Personality and Individual Differences sugerează că aceşti bărbaţi sunt totodată mai predispuşi să înşele, cel puţin atunci când există o miză financiară la mijloc. O echipă de cercetători condusă de psihologul Cheryl McCormick de la Universitatea Brock relatează că acest comportament nedorit reflectă o „senzaţie de putere” ce rezultă din cantitatea mare de testosteron.

• Cum va fi vremea de Paște? Meteorologii anunță temperaturi mari, dar și ploi
• Ce despăgubire a primit un japonez condamnat la moarte din greșeală?

Noua cercetare aduce adăugiri unui studiu publicat anul trecut de Michael Haselhuhn de la Universitatea California-Riverside care arăta că bărbaţii cu feţe mai late (raportate la înălţimea feţei) „sunt mai predispuşi să-şi păcălească interlocutorii într-o negociere şi sunt mai predispuşi să trişeze pentru a-şi amplifica câştigul financiar”.

McCormick a decis, alături de colegii săi, să testeze această concluzie într-un test riguros, folosind un număr mai mare de persoane. Noul experiment includea 146 de bărbaţi şi 76 de femei, toţi voluntarii fiind studenţi.

Participanţii începeau experimentul prin completarea unui chestionar amplu, Psychopathic Personality Inventory, ce cuprinde 154 de puncte. Acest chestionar este conceput pentru a identifica markerii ce identifică trei tendinţe tipice psihopatiei: „dominanţa neînfricată”, „impulsivitatea centrată pe sine” şi „insensibilitatea”.

Ulterior, tuturor participanţilor li s-a spus că pot participa la o loterie cu premii în bani. Voluntarii au fost trimişi pe un site unde puteau să „dea cu zarul” virtual, numărul afişat de zar fiind numărul de bilete pe care le puteau introduce în cursa pentru premiile în bani.

Participanţii nu erau supravegheaţi în timpul acestei proceduri; aceştia au raportat numărul de bilete introduse în urna loteriei, fără să ştie că cercetătorii notaseră ce număr fusese afişat de zar. Acest lucru le oferea atât oportunitatea de a trişa, cât şi un motiv.

Bărbaţii nu erau mai predispuşi decât femeile să trişeze, astfel că acesta este cel de-al doilea studiu recent care contrazice noţiunea că bărbaţii sunt mai puţin demni de încredere decât femeile. Totuşi, anumiţi bărbaţi – cei cu un raport mare între lăţimea facială şi înălţimea facială – erau mai predispuşi să trişeze şi au trişat mai mult decât alţii, uneori exagerând foarte mult numărul indicat de zar.

De asemenea, aceşti bărbaţi cu feţe late au obţinut un scor mai mare în ceea ce priveşte „dominanţa neînfricată”, un factor ce compune personalitatea psihopată. Aşadar, părea că nimic nu stă în calea acestor bărbaţi, nici măcar regulile.

Există o explicaţie biologică pentru acest fenomen. Cercetătorii subliniază că alte studii arată existenţa unei corelaţii între raportul dintre lăţimea şi înălţimea feţei şi concentraţiile testosteron.

„Testosteronul este asociat dominaţiei, puterii personalizate, leadershipului, comportamentelor antisociale şi luării de riscuri”, subliniază cercetătorii. Împreună, aceste studii sugerează că nivelul testosteronului înregistrat de băieţi la pubertate poate influenţa atât «dominanţa neînfricată», cât şi structura facială”, oferindu-le o înfăţişare specifică şi o tendinţă de a se comporta într-o manieră asertivă.

Totuşi, cercetătorii atrag atenţia asupra a două aspecte importante. Mai întâi, Haselhuhn cauţionează că este dificil de stabilit raportul facial al unui bărbat printr-o simplă privire. De aceea, cercetătorul recomandă să nu judecăm persoanele pe baza unei simple priviri.

În al doilea rând, McCormick şi colegii săi subliniază că „dominanţa neînfricată” nu condamnă automat o persoană la comportamente ilegale; de altfel, mulţi preşedinţi ai SUA au fost diagnosticaţi cu o astfel de personalitate. „Dacă sunt folosite cu grijă, agresiunea şi dominanţa pot aduce beneficii şi rezultate pozitive”, scriu cercetătorii.

Sursa: PS Mag