Nu doar bărbaţii, ci şi femeile se uită la decolteul altor femei. Cercetătorii au aflat de ce

Debora Spar, preşedintele prestigioasei instituţii de învăţământ Barnard College, a dezvăluit de curând că a ales să se opereze la vârsta de 21 de ani pentru a reduce dimensiunile sânilor astfel încât să poată reuşi în carieră.

„De fiecare dată când aveam un interviu cu un bărbat sau discutam cu un bărbat aflat într-o poziţie de autoritate, toţi priveau în exact acelaşi loc. Era cu adevărat incomod în conversaţii”, a declarat Spar într-un interviu acordat New York Times.

• Tot mai multe femei aleg o viață fără copii. Care sunt motivele?
• Iarna care tocmai a trecut a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor din…

Acum, un nou studiu confirmă ceea ce Spar şi alte femei „cu forme” au observat de mult timp: oamenii tind să petreacă mai mult timp concentraţi asupra trupurilor lor decât asupra feţelor.

Cercetătorii au dotat participanţii la studiu, 65 de bărbaţi şi femei, cu o cască ce detecta chiar şi cele mai mici mişcări ale ochilor în timp ce voluntarii se uitau la o serie de fotografii.

Imaginile – ce înfăţişau 10 femei diferite îmbrăcate cu o bluză tip tank top şi cu jeanşi albaştri – au fost modificate digital pentru a evidenţia sau pentru a disimula formele lor naturale.

Fiecare femeie a fost prezentată în trei moduri diferite: cu sâni mari şi cu talii definite, astfel încât aveau forme de clepsidră, cu sâni normali şi o talie normală (proporţii normale) sau cu sâni mici şi talii mai groase.

Participanţii la studiu au fost împărţiţi în două grupuri. Voluntarii din primul grup au fost rugaţi să evalueze aspectul fizic al femeilor pe o scară de 7 puncte. Cei din al doilea grup au fost rugaţi să evalueze cât de pozitivă era personalitatea fiecărei femei în funcţie de fotografiile în care erau înfăţişate. Decizia trebuia luată în aproximativ 5 secunde.

Participanţii din ambele grupuri se uitau mai întâi la feţele femeilor. Atenţia lor, însă, se îndrepta rapid spre pieptul şi talia femeilor. Atât bărbaţii, cât şi femeile petreceau mai mult timp studiind trupul femeii decât petreceau privind faţa ei, deşi bărbaţii săreau la corp mai repede decât femeile.

În mod interesant, atunci când participanţilor li se cerea să se concentreze asupra personalităţii, femeile nu notau diferit gradul de „pozitivitate” în funcţie de tipul de corp al unei femei. În schimb, bărbaţii ofereau femeilor cu forme evaluări mai pozitive ale personalităţii.

„Bărbaţii clasificau femeile mai atrăgătoare drept femei cu o personalitate mai pozitivă”, spune cercetătoarea Sarah Gervais, profesor de psihologie la Universitatea Nebraska-Lincoln.

Gervais afirmă că studiul reprezintă prima dată când cineva a măsurat fenomenul supranumit „privirea care transformă în obiect”.

„Este un comportament subtil, iar unele femei îl percep într-un mod flatant – cred că este cumva drăguţ să fii transformată într-un obiect, însă continuă să fie un eveniment care distrage atenţia, iar atunci când acest fenomen are loc la locul de muncă este o problemă, pentru că ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra competenţei şi inteligenţei unei femei în contextul respectiv, nu asupra modului în care arată”, subliniază cercetătoarea.

Un expert care nu a luat parte la acest studiu a lăudat experimentul pentru că a clarificat că ambele sexe practică privitul trupului.

„Cred că este interesant faptul că şi bărbaţii, şi femeile fac acest lucru”, a comentat Stefanie Johnson, profesor de management la University of Colorado Denver.

„Cred că acest lucru se datorează faptului că femeile fac comparaţii sociale: «Hai să mă uit la această femeie pentru a o compara cu mine»”, spune Johnson. Cercetătorii sunt de acord cu această ipoteză. Ei intenţionează acum să efectueze un nou studiu pentru a afla cum reacţionează cele două sexe atunci când se uită la imagini similare, dar care înfăţişează bărbaţi. De asemenea, cercetătorii intenţionează să repete acest experiment şi să adauge şi alcoolul în studiu, pentru a vedea cum influenţează acesta reacţiile.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul ştiinţific Sex Roles.

Sursa: HealthDay