Home » D:News » O descoperire extraordinară despre creierul uman: oamenii văd atât de bine datorită fricii de şerpi?

O descoperire extraordinară despre creierul uman: oamenii văd atât de bine datorită fricii de şerpi?

O descoperire extraordinară despre creierul uman: oamenii văd atât de bine datorită fricii de şerpi?
Publicat: 29.10.2013
Antropologul Lynne Isbell alerga printr-o poiană în centrul Keniei în 1992 când ceva a făcut-o să se oprească brusc. „M-am oprit fix în faţa unei cobre”, relatează cercetătoarea. „Se ridicase şi avea gâtul umflat”, relatează Isbell.

Cercetătoarea de la University of California, Davis afirmă că a petrecut ultimele decenii încercând să înţeleagă cum de a putut să reacţioneze înainte să perceapă conştient prezenţa cobrei.

„Iniţial am crezut că e vorba de noroc”, spune cercetătoarea. „Dar acum sunt destul de sigură că nu e vorba de noroc. Este ceva ce reflectă efectele pe care 60 de milioane de ani de istorie evoluţionară le-au avut asupra sistemului meu vizual”, explică Isbell.

Răspunsul implică maimuţe, evoluţia vederii la primate şi o parte a creierului cunoscută sub numele de „pulvinar”. Toate aceste detalii sunt oferite într-un nou studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

În anii de după întâlnirea sa neaşteptată cu cobra, Isbell a dezvoltat o teorie conform căreia şerpii reprezintă un motiv major pentru care oamenii şi alte primate au evoluat o vedere foarte bună.

„Avem ochii îndreptaţi spre înainte, avem o foarte bună percepţie a adâncimii. Avem acuitatea vizuală bună, cea mai bună din lumea mamiferelor. Vedem în culori. Trebuie să fie o explicaţie pentru toate aceste elemente”, spune Isbell.

Isbell a descoperit că primatele care trăiesc în regiuni ale lumii cu mulţi şerpi veninoşi au evoluat o vedere mai bună decât primatele din alte locuri. Nu este un accident, spune Isbell, că lemurienii din Madagascar au cea mai proastă vedere dintre primate. Nu există şerpi veninoşi în Madagascar.

Dar dacă sistemul vizual al primatelor a evoluat, într-adevăr, pentru a detecta şerpi, ar trebui să existe în creier anumite dovezi biologice care să ateste acest lucru, s-a gândit Isbell. Astfel, antropologul a apelat la o echipă de cercetători din Japonia pentru a studia creierul a doi macaci despre care credeau că nu au văzut niciodată şerpi.

Cercetătorii măsurau activitatea individuală a neuronilor în timp ce arătau maimuţelor imagini cu şerpi, feţe, mâini şi forme geometrice simple. Oamenii de ştiinţă au descoperit ceva remarcabil în pulvinar, o parte din sistemul vizual al creierului care există doar la oameni şi la maimuţe.

Există neuroni care sunt foarte sensibili la imaginile cu şerpi şi mult mai sensibili la aceste imagini decât la feţele primatelor”, explică Isbell. Acest lucru este surprinzător, spune cercetătoarea, deoarece maimuţele şi alte primate au creiere care sunt foarte sensibile la feţe.

Descoperirea pare să explice experienţa pe care a avut-o Isbell în Kenya, când s-a oprit înainte să realizeze că vede o cobra. „Această parte a sistemului vizual pare să fie un sistem rapid, automat care ne permite să reacţionăm fără să fim conştienţi de obiectul la care reacţionăm”, explică Isbell.

Descoperirea nu a fost o surpriză totală pentru alţi cercetători care studiază frica primatelor de şerpi. „Au fost mulţi oameni care suspectau că are loc ceva de genul acesta”, spune Sue Mineka, profesor de psihologie clinică la Universitatea Northwestern.

Noul studiu pare să explice cercetările realizate de Mineka, ce arătau că inclusiv maimuţele crescute în laboratoare în care nu există şerpi învaţă foarte repede să se teamă de aceste reptile. Este neclar, însă, dacă reacţia din creierul maimuţelor arată că acestora le era frică de şerpi sau doar că aveau o abilitate înnăscută de a recunoaşte reptilele potenţial veninoase.

Ceea ce sugerează, într-adevăr, studiul realizat de Isbell este că atât maimuţele, cât şi oamenii au evoluat creiere care sunt pregătite să se teamă de şerpi, spune Mineka. „Studiul identifică un potenţial mecanism, deoarece este o semnătură neuronală care poate fi ulterior asociată ameninţării”, concluzionează Mineka.

Sursa: NPR

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ceva ciudat se întâmplă cu oamenii care folosesc ChatGPT în exces
Ceva ciudat se întâmplă cu oamenii care folosesc ChatGPT în exces
Psihologia riscului sau cum ajungi să îți asumi decizii fără să regreți ulterior (P)
Psihologia riscului sau cum ajungi să îți asumi decizii fără să regreți ulterior (P)
Inginerii au construit un robot care îți aruncă gumă de mestecat în gură
Inginerii au construit un robot care îți aruncă gumă de mestecat în gură
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe tornade?
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe tornade?
Roverul Curiosity a descoperit cele mai mari molecule organice de până acum pe Marte
Roverul Curiosity a descoperit cele mai mari molecule organice de până acum pe Marte
Tot mai multe cazuri de depresie în una dintre cele mai puternice economii ale Europei
Tot mai multe cazuri de depresie în una dintre cele mai puternice economii ale Europei
39 de membri ai unei secte s-au sinucis atunci când pe cer a apărut cometa Hale-Bopp
39 de membri ai unei secte s-au sinucis atunci când pe cer a apărut cometa Hale-Bopp
Tot mai multe femei aleg o viață fără copii. Care sunt motivele?
Tot mai multe femei aleg o viață fără copii. Care sunt motivele?
Iarna care tocmai a trecut a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor din Europa
Iarna care tocmai a trecut a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor din Europa
România, acuzată că s-a amestecat „în treburile interne ale Rusiei”
România, acuzată că s-a amestecat „în treburile interne ale Rusiei”
Premierul danez acuză SUA de „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei
Premierul danez acuză SUA de „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei
Mii de vieți ar putea fi salvate prin combinarea a două medicamente care scad colesterolul
Mii de vieți ar putea fi salvate prin combinarea a două medicamente care scad colesterolul
Cum au ajuns pădurarii să arunce fazanii în bătaia puștii lui Nicolae Ceaușescu
Cum au ajuns pădurarii să arunce fazanii în bătaia puștii lui Nicolae Ceaușescu
Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot
Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot
Cum au reușit cercetătorii să facă pixeli mai mici decât un virus?
Cum au reușit cercetătorii să facă pixeli mai mici decât un virus?
O specie de foci își poate monitoriza nivelul de oxigen din sânge pentru a nu se îneca
O specie de foci își poate monitoriza nivelul de oxigen din sânge pentru a nu se îneca
O zgârietură antică ar putea fi unul dintre cele mai vechi simboluri gravate în stâncă
O zgârietură antică ar putea fi unul dintre cele mai vechi simboluri gravate în stâncă
Morten Harket, solistul trupei A-ha. La vârsta de 4 ani scria muzică și cânta la pian
Morten Harket, solistul trupei A-ha. La vârsta de 4 ani scria muzică și cânta la pian