Secretul celui mai mare mister legat de funcţionarea creierului uman: care este cheia stării de conştienţă?

Acum, oamenii de ştiinţă au descoperit exact ceea ce se întâmplă în creier atunci când o persoană devine inconştientă după ce a fost anesteziată. Se pare că, cel mai probabil, nu există neuroni sau celule cerebrale individuale responsabile pentru starea de conştienţă.

„Aceste informaţii indică faptul că starea de conştienţă s-ar putea să nu fie rezultatul unui grup social de neuroni, ci al modului în care comunică neuronii unii cu alţii”, a declarat coautorul studiului Martin Monti, profesor de psihologie la Universitatea din California, Los Angeles. 

• Experții trag un semnal de alarmă: obezitatea are nevoie de o nouă definiție
• Regizorul M. Night Shyamalan, acuzat într-un proces de 81 de milioane de dolari

Atunci când oamenii sunt conştienţi, informaţiile circulă dintr-un loc în altul de-a lungul unei rute directe, la fel ca un autobus express. În schimb, când creierul este inconştient, informaţia se transmite ca şi cum ar lua mai multe autobuze, care merg pe rute ocolitoare, pentru a ajunge la destinaţie. 

Pentru a studia starea de conştienţă mai profund, Monti şi colegii săi au folosit tehnici de imagistică funcţională (fRMN) cu scopul de a scana creierii a 12 indivizi clinic sănătoşi cu vârste cuprinse între între 18 şi 31 de ani, în timp ce aceştia se aflau sub efectele anestezicului propofol. 

Pe măsură ce participanţii îşi pierdeau cunoştinţa, scanările fRMN indicau modificări ale modelelor cursului sangvin din ceier. Activitatea lor cerebrală sugera că fluxul de informaţii devenea din ce în ce mai ineficient. 

„Dacă v-aţi imagina că sunteţi o parte dintr-o informaţie şi călătoriţi din, să spunem, cortexul occipital (din partea posterioară a creierului) până în cortexul prefrontal (din partea anterioară a creierului), fie ajungi la destinaţie în mod eficient, adică doar prin câteva sinapse, fie ajungi ineficient, prin mult mai multe sinapse. Atunci când ne pierdeam cunoştinţa ca urmare a administrării propofolului, se pare că informaţia începe să circule mai ineficient şi pe ocolite”, a explicat Monti. 

Din cauză că cercetătorii nu au monitorizat subiecţii pe o perioadă lungă de anesteziere, ei nu pot şti dacă acest flux ineficient de informaţii persistă pe toata durata stării de inconştienţă sau doar în momentele în care oamenii îşi pierd cunoştinţa.

Studii anterioare realizate pe pacienţi în timpul somnului au indicat că starea de conştienţă pare a fi asociată cu o procesare cerebrală mult mai eficientă. De asemenea, nu este foarte clar dacă inconştienţă indusă prin anesteziere imită starea experimentată de oamenii care sunt în comă sau care au suferit traumatisme cerbrale severe.