“Simţul numerelor” – care traduce o înţelegere intuitivă a numerelor, a mărimii lor, a relaţiilor dintre ele, a modului în care sunt afectate de operaţiile aritmetice, este prezent încă din pruncie, au descoperit cercetătorii, iar simţul numerelor manifestat de un bebeluş la vârsta de 6 luni se reflectă în capacităţile matematice ale aceluiaşi copil la vârsta de 3 ani.
Cercetătorii de la Duke University, SUA, au studiat aşa-zisul simţ numeric primar al bebeluşilor, pentru a afla cât de bine pot aceştia să deosebească între ele mulţimi ce cuprindeau un număr diferit de obiecte.
După părerea lui Elizabeth Brannon, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Duke University şi unul dintre autorii studiului, această capacitate ar putea explica unele dintre diferenţele care apar în privinţa uşurinţei cu care copiii învaţă matematica ulterior, la şcoală.
Încă de la vârsta de 2 zile, nou-născuţii posedă un simţ aproximativ al numerelor, au constatat oamenii de ştiinţă. Dacă li se arată de mai multe ori un model format din 8 buline, iar apoi, deodată, unul cu 16 buline, nou-născuţii se uită mai îndelung la acesta din urmă, un semn că îşi dau seama că el este diferit de ceea ce văzuseră mai înainte, adică modelul cu 8 buline. (Deoarece copiii foarte mici nu pot vorbi, cercetările în privinţa cogniţiei la bebeluşi se bazează pe faptul că aceştia se uită mai îndelung la obiectele noi, nefamiliare, decât la cele cunoscute. Dacă s-at fi uitat la fel de mult la modelul cu 16 buline ca şi la cel cu 8, acest lucru ar fi sugerat că ei nu percep nicio diferenţă între cele două modele.)
Cercetătorii de la Duke University au dezvoltat un test matematic pentru bebeluşi care le permite oamenilor de ştiinţă să estimeze capacităţile individuale ale fiecărui copil în ceea ce priveşte simţul primar al numerelor.
Fiecărui copilaş i-au fost arătate simultan două ecrane, pe care apăreau o serie de modele în alb şi negru, alcătuite din buline care îşi schimbau locul. Diferenţa era următoarea: pe unul dintre ecrane apăreau modele formate mereu din acelaşi număr de buline, schimbându-se doar mărimea acestora şi aranjarea lor. Pe celălalt ecran, însă, se schimba şi numărul de buline care alcătuiau diferitele modele.
Un bebeluş cu un simţ al numerelor puternic dezvoltat ar observat această diferenţă şi s-ar fi uitat mai îndelung la acest al doilea ecran.
Prin această metodă, cercetătorii au testat 48 de bebeluşi în vârstă de 6 luni.
Apoi, au investigat în continuare simţul numerelor la aceşti copii, când aceştia aveau 3 ani şi jumătate.
De data aceasta, copiilor li s-a dat un test de inteligenţă generală, un test matematic standard, un test care estima cât de bine înţelegeau relaţia dintre anumite numere şi cuvinte şi o versiune pentru copii mai mari a testului ce le fusese dat la 6 luni; de data aceasta, li se cerea să arate cu mâna care dintre ecrane cuprindea mai multe buline.
Care au fost rezultatele?
Copiii care prezentaseră un simţ puternic al numerelor la 6 luni aveau şi la 3 ani capacităţi matematice superioare, comparativ cu ceilalţi copii: au obţinut punctaje mai mari la toate cele 3 teste matematice date la 3 ani.
Însă, au constat cercetătorii, aceste abilităţi matematice mai pronunţate nu erau asociate cu o inteligenţă mai mare în ansamblu, ceea ce sugerează că simţul matematic manifestat încă din pruncie este o caracteristică de sine stătătoare, legată de capacităţile matematice ale creierului, nu de inteligenţă în general.
Mulţi factori influenţează măsura în care copiii învaţă matematica; experienţa, motivaţia, metodele de predare – toate contează foarte mult. Dar aceste rezltate arată că există abilităţi înnăscute care contează mult şi care pot explica măcar în parte de ce, la şcoală, matematica este pentru unii copii o materie uşoară, în vreme ce alţii se chinuie din greu să o înţeleagă.
Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, ar putea ajuta mult la îmbunătăţirea modului în care este predată matematica, pentru a obţine cele mai bune rezultate.
Sursa: Live Science