Ce este “biodiversitatea neagră”? Cercetătorii au dat răspunsuri la două întrebări puse cu multă vreme în urmă

Cercetători şi studenţi de la The Field Museum şi alte 88 de instituţii ştiinţifice din întrega lume au elaborat un model matematic sofisticat pentru a rezolva aceste enigme, iar rezultatul va avea o mare importanţă pentru protejarea pădurii amazoniene şi pentru înţelegerea unor probleme legate de biodiversitate şi de biosferă, în general. Studiul a fost publicat recent în  revista Science.

Aşadar, câţi copaci sunt în Amazonia şi câtor specii aparţin ei?

• ARCMEDIA își consolidează portofoliul producțiilor video: Dan Capatos se alătură echipei CANCAN începând cu ianuarie 2026!
• Țara din Uniunea Europeană cu cele mai supraevaluate locuințe

Imensa întindere a pădurii ce acoperă Bazinul Amazonului (care include regiuni din Brazilia, Peru, Columbia, Guyana, Bolivia, Ecuador şi Venezuela) şi Podişul Guyanelor (o zonă ce cuprinde porţiuni din 6 state: Guyana, Guyana Franceză, Surinam, Venezuela, Brazilia, Columbia), precum şi terenul dificil, au fost obstacole în calea explorării amănunţite a acestui uriaş ansamblu de ecosisteme.

Ca urmare, studiul extraordinarei diversităţi a arborilor din această parte a lumii a fost realizat până acum doar la scară locală şi regională, iar lipsa informaţiilor detaliate despre flora amazoniană îngreunează mult eforturile de conservare.

Acum, însă, peste 100 de specialişti au adunat informaţii din 1.170 studii privind toate tipurile majore de păduri din regiunea amazoniană, pentru a crea un model matematic foarte complex – primul care acoperă întreg bazinul Amazonului –  care să estimeze abundenţa, frecvenţa şi distribuţia spaţială a arborilor amazonieni.

Extrapolând datele adunate în peste 10 ani de studii, cercetătorii au ajuns la concluzia că întreaga Amazonie – cuprinzând bazinul Amazonului şi Podişul Guyanelor – adăposteşte aproximativ 390 miliarde (!) de copaci.

Specialiştii cred că există aproximativ 16.000 de specii de arbori în Amazonia, dar datele sugerează că jumătate dintre toţi copacii din această regiune aparţin la doar 227 de specii.

Aceaste specii au fost denumite hiperdominante; ele reprezintă doar 1,4% dintre speciile de arbori amazonieni, dar, în virtutea numărului mare de exemplare, au cea mai mare importanţă în ceea ce priveşte rolul în ecosisteme şi absorbţia dioxidului de carbon din atmosferă.

Interesant este că aproape niciuna dintre aceste 227 de specii hiperdominante nu este totuşi frecventă în toată Amazonia: anumite regiuni ale Amazoniei sau tipuri de ecosisteme  – precum zonele mlăştinoase ori pădurile de altitudine – au, fiecare, anumite specii dominante.

Studiul mai oferă informaţii şi despre cele mai rare specii de arbori din Amazonia: conform modelului matematic utilizat, aproximativ 6.000 de specii sunt reprezentate prin mai puţin de 1.000 de exemplare, ceea ce le-ar face să fie incluse automat în Lista Roşie a Speciilor Ameninţate (editată de Uniunea Pentru Conservarea Naturii – IUCN).

Problema este, însă, că nu toate aceste specii sunt cunoscute; sunt atât de rare, încât e posibil ca oamenii de ştiinţă să nu găsească niciodată vreun exemplar, iar speciile să dispară chiar înainte de a fi cunoscute.

Ecologul Miles Silman de la Wake Forest University, unul dintre autori studiului, numeşte acest fenomen  “biodiversitate neagră” – inspirat de “materia neagră” a fizicienilor, materie care alcătuieşte o mare parte din Univers, dar a cărei natură nu este cunoscută în prezent.

Sursa: Science Daily