Home » D:News » Cercetătorii au descoperit că două planete din sistemul nostru solar au parte de ploi de diamante!

Cercetătorii au descoperit că două planete din sistemul nostru solar au parte de ploi de diamante!

Cercetătorii au descoperit că două planete din sistemul nostru solar au parte de ploi de diamante!
Publicat: 14.10.2013
Cercetătorii americani spun că în atmosfera planetelor Saturn şi Jupiter s-ar putea forma diamante care cad în ploaie pe suprafaţa acestora, potrivit unui studiu prezentat în timpul unei conferinţe care a avut loc în oraşul Denver, informează maxisciences.com.

Diamantul face parte dintre cele mai dure materiale care se găsesc pe Terra. Este un mineral care se formează când carbonul este supus unor condiţii specifice şi extreme – în mod normal, la temperaturi care depăşesc 1.100°C şi la presiuni de minimum 4,5 gigapascali.

Cercetătorii americani au studiat, prin intermediul experimentelor de laborator şi programelor computerizate, modul în care carbonul se comportă în astfel de condiţii şi au comparat informaţiile obţinute cu observaţiile făcute recent la nivelul planetelor Saturn şi Jupiter. Ei au ajuns la concluzia că cele două planete întrunesc condiţiile necesare formării diamantelor, pornind de la metanul care se găseşte în atmosfera lor şi de la furtunile care le „mătură” solul. Aceste furtuni sunt suficient de puternice să „spargă” moleculele de metan din atmosfera planetelor, după cum o sugerează datele colectate de sonda spaţială Cassini.

Potrivit cercetătorilor de la University of Wisconsin–Madison şi de la California Specialty Engineering, acest fenomen dă naştere unor particule mai simple de carbon, care cad în atmosferă până ating o zonă densă, apoi, supuse presiunilor ridicate, se transformă în grafit, o formă minerală stabilă de carbon. Continuându-şi căderea, în straturile mai adânci ale atmosferei, grafitul este supus unor noi niveluri ridicate de temperaturi şi presiuni, fapt care conduce la formarea diamantelor în formă solidă.

Autorii studiului spun că în urma acestui proces se pot forma mii de tone de diamante pe an.

Totuşi, diamantele nu rămân în această stare la suprafaţa lui Saturn şi Jupiter, formând un uriaş ocean de „diamante lichide” din cauza temperaturilor existente la nivelul solului.

Aceasta nu este pentru prima dată când această teorie este vehiculată. Studii anterioare au sugerat că Uranus şi Neptun ar putea fi „producătoare de diamante”. Însă este pentru prima dată când sunt vizate Jupiter şi Saturn, care, comparativ cu Uranus şi Neptun, au niveluri mai mici de metan în atmosferă. Astfel, dacă în atmosfera lui Saturn metanul reprezintă 0,5%, iar în cea a lui Jupiter, 0,2%, pe Neptun şi Uranus această cifră se ridică la 15%.

În cazul lui Neptun şi Uranus, însă, diamantele nu se topesc, pentru că temperaturile sunt mai scăzute.

Unii specialişti pun însă sub semnul întrebării rezultatele acestui studiu, spunând că, deşi teoretic s-ar putea forma diamante pe Saturn şi Jupiter, acest lucru nu înseamnă că procesul are loc în realitate.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Mesele de sărbători sunt momentul potrivit pentru a vorbi și despre istoricul medical al familiei
Mesele de sărbători sunt momentul potrivit pentru a vorbi și despre istoricul medical al familiei
Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii
Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii
Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?
Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?
Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane
Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane
Kurt Cobain, viața unui om prins între sensibilitate, faimă și autodistrugere. „Vreau să cred în Dumnezeu. Vreau să mă iubesc. Dar sunt blocat în acest paradox nenorocit”
Kurt Cobain, viața unui om prins între sensibilitate, faimă și autodistrugere. „Vreau să cred în Dumnezeu. Vreau ...
Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru
Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru
Confirmat științific: care este efectul îmbrățișărilor asupra corpului uman?
Confirmat științific: care este efectul îmbrățișărilor asupra corpului uman?
De ce unii oamenii își lasă pilotele afară, în frig, iarna și ce spune știința despre asta?
De ce unii oamenii își lasă pilotele afară, în frig, iarna și ce spune știința despre asta?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani