Iisus, un personaj inventat de romani pentru a-i subjuga pe cei săraci, susţine un cercetător (VIDEO)

Cercetătorul american specializat în studii biblice urmează să îşi facă prima apariţie în faţa publicului londonez săptămâna viitoare, cu scopul de a prezenta o descoperire despre care el spune că demonstrează că povestea lui Iisus a fost inventată ca o formă de „controlare a minţilor” cu scopul de a-i subjuga pe cei săraci. 

Deşi, Joseph Atwill este conştientă că această teorie va supăra pe multă pe unii credincioşi, el susţine că descoperirea lui este concludentă şi că este doar o chestiune de timp până când ea va fi acceptată. „Îmi prezint lucrarea cu o oarecare ambivalenţă, deoarece nu vreau să fac vreun rău direct creştinismului. Dar această informaţie este importantă pentru cultura noastră. Cetăţenii alerţi au nevoie să cunoască adevărul despre trecutul nostru pentru ca noi să înţelegem cum şi de ce guvernele crează istorii false şi zei falşi. Adesea, ei fac asta pentru a obţine o ordine socială care este împotriva celor mai bune interese ale oamenilor de rând”, a declarata cesta. 

Cum şi de ce a fost creată această poveste?

„Secte evreieşti din Palestina, care îl aşteptau pe profeţitul războinic Mesia, reprezentau o sursă continuă de insurecţii în primul secol. Când romanii nu au mai găsit mijloace convenţionale de a înăbuşii rebeliunile, au schimbat tactica. Ei au presupus că modul în care ar fi putut să oprească activitatea misionarilor evrei era acela de a crea un sistem de credinţe concurent. Atunci a fost inventată «paşnica» poveste a lui Mesia. În loc să inspire războaie, Mesia a ales să întoarcă celălalt obraz, încurajându-i pe evrei «să-i dea Cezarului ce-i al Cezarului» şi să plătească taxele către Roma”, a mai explicat Joseph Atwill. 

A fost povestea lui Iisus bazată pe o poveste a unei persoane reale? „Varianta scurtă de răspuns este nu. De fapt, el s-ar putea să fie singurul personaj fictiv din literatură a cărui viaţă provine din alte surse. Odată ce toate aceste surse sunt identificate, nu mai rămâne nimic”, susţine Atwill. 

Cea mai intrigantă descoperire a lui Atwill a fost realizată atunci câne el studia „Rzboaiele evreilor” de Titus Flavius Iosephus şi Noul Testament. „Am început să observ o serie de paralele între cele două texte. Chiar dacă, cărturarii au recunoscut până acum că profeţiile lui Iisus par a fi confirmate de ce a scris Iosephus în Primul Război Roman, eu vedeam mult mai multe. Ceea ce pare să fi omis mulţi cercetători este faptul că o serie de evenimente şi de locuri în care Iisus joacă un rol principal sunt mai mult sau mai puţin similare cu cele din timpul campaniei militare ale împăratului Titus Flavius,  descrie de Iosephus. Aceste observaţii sunt dovezi clare ale unui model construit cu bună ştire. biografia lui Iisus este, de fapt,construită pas cu pas pe baza unor poveşti anterioare, dar mai ales pe baza poveştii cezarului”

Cum se s-a trecut cu vedera acest lucru atât de mult timp?

„Multe dintre paralele sunt conceptuale sau poetice, aşa că nu sunt evidente. până la urmă, autorii nu voiau ca orice credincios de rând să îşi poată da seama ce fac ei, dar se pare că voiau ca cititorul alert să realizeze asta. un roman educat din clasa conducătoare ar fi recunoscut probabil jocul literar”, a mai explicat Atwill  susţinând că el poate demonstra că cezarii romani ne-au lăsat moştenire un fel de puzzle literar ce ar fi trebuit să fie dezlegat de generaţiile următoare şi că soluţia puzzle-ului este „ Noi l-am inventat pe Iisus Hiristos şi suntem mândri de asta”. 

Să fie acesta sfârşitul creştinismului?

„Probabil că nu, dar ceea ce face munca mea este să le dea celor care căutau o cale de ieşire permisiunea de a părăsi religia. Deşi, creştinismul le poate aduce confort unora, el poate fi şi foarte represiv şi dăunător, o formă insidioasă de control a minţii care a dus la acceptarea oarbă a iobăgiei, a sărăciei şi a războiului de-a lungul istoriei. Chiar şi astăzi, mai ales în Statele Unite, el este folosit pentru a susţine războiul din Orientul Mijlociu”, a încheiat Atwill. 

Sursa: PR Web, The Independent