„Scopul nostru a fost de a crea un singur document în care oamenii interesaţi de acest subiect, indiferent de nivelul lor de expertiză, să poată avea o perspectivă generală asupra eforturilor ştiinţifice depuse până acum de cercetători referitoare la siguranţa culturilor modificate genetic”, a declarat Nicolia. „Am încercat să oferim o perspectivă echilibrată referitoare la ce a fost dezbătut până acum, care au fost concluziile la care au ajuns oamenii de ştiinţă şi care sunt subiectele încă în dezbatere”, a mai spus cercetătorul italian.
Care este cea mai importantă concluzie la care au ajuns oamenii de ştiinţă în urma analizării celor 1.783 de cercetări efectuate până acum? „Cercetările ştiinţifice realizate până acum nu au identificat niciun pericol semnificativ asociat folosirii de culturi modificate genetice”, se arată în analiza publicată în jurnalul ştiinţific Critical Review of Biotechnology.
Per total, literatura ştiinţifică de specialitate era extrem de favorabilă agriculturii OMG.
Mai întâi, cercetătorii s-au concentrat asupra efectelor pe care culturile OMG ar putea să le aibă asupra biodiversităţii, iar rezultatul a fost clar: nu au fost descoperit dovezi care să ateste că aceste culturi afectează speciile native. Mai mult, analiza a relevat că, mai degrabă, culturile non-OMG reduc biodiversitatea.
Nicolia a analizat alături de echipa sa şi posibilitatea ca genele culturilor OMG să se răspândească la plante sălbatice, alte culturi şi chiar la microorganisme. Concluzia cercetătorilor este că acest lucru este posibil. „Formarea de hibrizi între culturile OMG şi rudele sălbatice este posibilă şi documentată”, a declarat Nicolia. Cercetătorul italian subliniază că acest lucru se întâmplă adesea, în mod natural, şi cu plantele nemodificate genetic. Genotipurile plantelor locale sunt înlocuite, plantele sălbatice suferă mutaţii şi devin rezistente la erbicide, iar bacteriile din sol pot obţine gene noi. Acest lucru nu este neapărat nociv – este pur şi simplu evoluţia în acţiune.
Până acum, nu au fost descoperite dovezi care să sugereze că plantele MG afectează mediul. De asemenea, plantele MG pot fi consumate în siguranţă de animale şi de oameni. Înainte ca acestea să poată fi comercializate, autorităţile trebuie să se convingă că plantele MG sunt comparabile cu variantele nemodificate. Spre exemplu, substanţele nutritive trebuie să fie prezente în cantităţi similare, iar moleculele toxice trebuie să fie absente. Acest proces, ce poartă numele de „echivalenţă substanţială”, a fost încununat de succes până acum. Cercetătorii conduşi de Nicolia nu au putut identifica un singur exemplu credibil care să demonstreze că alimentele modificate genetic produc efecte negative în rândul celor ce le consumă.
Cercetătorii au analizat şi posibilitatea ca ADN-ul transgenic introdus în culturile MG să afecteze genele umane. Răspunsul este unul ferm: nu este posibil. Oamenii consumă informaţii genetice în fiecare zi, între 0,1 şi 1 gram de ADN. Dar acest lucru nu ne afectează, toate studiile efectuate pe această temă arătând că acest ADN nu poate fi integrat în celulele noastre, iar ADN-ul culturilor modificate genetic nu diferă din punct de vedere funcţional de ADN-ul culturilor nemodificate genetic.
O altă îngrijorare a activiştilor ce pledează împotriva OGM este posibilitatea ca proteinele codificate de genele introduse în plantele MG să fie toxice sau alergene. Analiza efectuată de cercetătorii italieni nu a descoperit vreo dovadă în acest sens.
Sursa: RealClearScience