Decenii de-a rândul, a circulat un mit cum că undeva în Bavaria sunt îngropate diamante şi aur în valoare de milioane de dolari. Se presupune că liderii nazişti au transportat comoara spre „fortăreaţa alpină” pe care Heinrich Himmler, comandantul Schutzstaffel (SS), spera să o ridice în sudul Germaniei. Zvonurile spun că naziştii aveau de gând să folosească comoara pentru a finanţa „Werwolf”, un comando secret pe care plănuiau să îl trimită în spatele liniilor inamice la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
De asemenea, legenda mai spune şi că secretarul lui Hitler, Martin Bormann a ascuns o hartă într-o partitură cu adnotări a piesei „March Impromptu”, creată de compozitorul Gottfried Federlein.
Se presupune că Bormann a introdus o serie de litere, cifre şi versuri care reprezentau coordonatele exacte ale ascunzătorii.
În Germania, cei care găsesc comori pot fi recompensaţi cu 3-5 procente din valoarea actuală a lucrurilor descoperite, în cazul în care o persoană sau o instituţie revendică bunurile. În schimb, dacă nu se găseşte niciun deţinător legal, persoana care face descoperirea poate primi până la 50% din valoarea bunurilor.
Jurnalistul olandez Karl Hammer a făcut public documentele, după ce a încercat chiar el să descifreze codul. După 9 luni de studiere a partiturii, muzicianul şi regizorul de film documentar Leon Giesen, în vârstă de 51 de ani. este convins că a înţeles codul şi că are idee unde ar putea fi ascunsă comoara.
Un vers din compoziţie, „wo Matthias die Saiten streichelt” (acolo unde Matthias ciupeşte corzi) l-a determinat pe Hammer să creadă că ar putea fi vorba de Matthias Klotz, un creator de viori al secolului al XVII-lea originar dintr-un oraş mic din sudul Germaniei, numit Mittenwald.
Giesen, care locuieşte în oraşul olandez Utrecht, a continuat să încerce să dezlege misterul şi a descoperit o majusculă „M” pe portativ care i-a amintit de o literă scrisă în acelaşi fel la o staţie de tren din berlin. Aşa se face că el a început să caute informaţii referitoare la căile ferate vechi din anii 1940, interpretând versul „Enden der Tanz” (sfârşitul dansului) ca pe un indiciu care se referă la fosta locaţie a unui tampon feroviar. După mai multe cercetări, care au inclus o evaluare istorică a fotografiilor aeriene realizate de Aliaţi, Giesen a concluzionat că trebuie să caute linii ferate în locul unde s-a aflat o fostă cazarmă militară nazistă din Mittenwald.
Autorităţile locale au permis de curând realizarea unor săpături în presupusul loc.
„Studiul nostru geofizic a indicat o aşa-numita «anomalie» în subteran, iar experţii au exclus posibilitatea de a găsi acolo o bombă sau o rocă de mari dimensiuni”, a declarat Giesen.
Testele iniţiale au fost făcute cu bani obţinuţi de la public prin crowd funding, după ce vara aceasta Giesen a vândut replici ale „hărţii” contra 50 de euro bucata. În total au fost vândute 700 de copii.
În prezent artistul speră să strângă mai mulţi bani pentru a putea realiza excavarea.
„Dacă există cutii cu lucruri de valoare, atunci acestea ar putea exista capcane. Prin urmare avem nevoie de specialişti pentru a ne lua toate măsurile de siguranţă”, a mai spus Giesen.
Cu toate că întreaga aventură a artistului pare demnă de o carte scrisă de Dan Brown, el spune că nu caută nici celebritate şi nici bani. „Oamenii îmi spun vânătorul de comori, însă singura comoară de care sunt interesat este o poveste bună. de fapt, mă simt murdar atunci când merg cu un detector de metal în mână”, a spus acesta.
Sursa: NBC News