De ce produce creierul uman amintiri false?

Toată lumea generează amintiri false, iar artistul Alasdair Hopwood îşi ocupă timpul „colecţionând” multe astfel de relatări. În ultimul an, Hopwood i-a rugat pe oameni să îi trimită anecdote privind amintirile false, pentru ca apoi el să le poată reprezenta artistic. 

Astfel de amintiri au variat de la un individ la altul. De exemplu, unul dintre cei care şi-au relatat amintirile false a avut senzaţia că în copilărie putea zbura, în timp ce un alt individ a declarat că a crezut că a mâncat un şoarece viu. 

Unul dintre cei care i-au scris lui Hopwood a trăit cu impresia că partenera sa avusese o soră care a murit la dentist. Atât de convins era individul de această întâmplare încât îşi ţinea secret toate programările la stomatolog. „Într-o zi, la cină, ea a spus că se va duce la dentist săptămâna viitoare. Toată lumea de la masă a amuţit, iar mama mea i-a spus că probabil că îi este foarte greu să meargă la dentist având în vedere prin ce a trecut”. 

Iar acest caz hilar nu este singular. Oamenii de ştiinţă specializaţi în neuroştiinţe susţin că multe dintre amintirile noastre zilnice sunt reconstruite fals din cauză că modul în care noi vedem lumea se schimbă constant. 

Până şi cele mai subtile indicii ne pot schimba modul în care ne amintim lucrurile. Iar acest lucru o dovedeşte un experiment realizat de Elizabeth Loftus în 1994 în care ea a convins un sfert din participanţi să creadă că în copilărie s-au rătăcit într-un magazin. 

Un experiment similar, realizat în 2002 a scos a iveală că jumătate dintre participanţi au fost convinşi de oamenii de ştiinţă că, în copilărie, s-au plimbat cu un balon de cu aer cald. Tot ce au trebuit să arate specialiştii pentru a-i convinge a fost o fotografie modificată. Acest studiu a fost realizat de Kimberley Wade de la Universitatea Warwick.Pentru proiectul actual, ea a fost rugată de Hopwood să ia parte la o plimbare reală cu balonul. 

„Studiez memoria de mai bine de un deceniu şi încă mi se pare incredibil că imaginaţia noastră ne poate păcăli să credem că am făcut ceva ce nici măcar nu s-a întâmplat”, a declarat ea. 

Motivul pentru care amintirile noastre sunt atât de maleabile este acela că există prea multe informaţii pe care necesită stocate. 

„Sistemele noastre de percepţie nu sunt construite pentru a observa absolut tot din mediu. Noi atragem informaţia prin toate simţurile noastre, dar există şi goluri. Aşadar, atunci când ne amintim un eveniment, ceea ce face memoria noastră în ultima fază este astuparea acelor goluri cu informaţii pe care le avem deja referitoare la lume”, a mai explicat Wade. 

În cea mai mare parte, amintirile false sunt referitoare la situaţii banale fără consecinţe reale exceptând neînţelegerile zilnice dintre punctul de vedere al tău şi cel al partenerului sau al unui prieten. Însă, uneori, aceste amintiri false pot avea ramificaţii mai serioase. De exemplu, dacă  un martor depune mărturie pe baza unor amintiri false. 

„Încă mai există oameni care cred că memoria funcţionează ca o cameră video, în timp ce alţii

 acceptă noţiunea freudiană de reprimare care indică faptul ca atunci când un individ este supus la ceva teribil memoria este îndesată în subconştient”, a explicat Christopher French de la Universitatea Goldsmiths. 

Pe de altă parte, potrivit unui alt om de ştiinţă, erorile creierului uman pot fi folositoare, uneori. Sergio Della Sala, specializat în studierea neuroştiinţelor, de la Universitatea Edinburgh, explică aceste erori printr-un exerciţiu de imaginaţie. Mai exact, imaginaţi-vă că sunteţi într-o junglă şi vedeţi câteva fire de iarbă care se mişcă pe neaşteptate. În general, oamenii se sperie şi fug, crezând că un tigru mişcă iarba. 

Un computer, în schimb, poate deduce că în 99% dintre cazuri este vorba doar de vânt. Dacă omul s-ar comporta ca un computer, atunci el ar risca să fie devorat de tigru atunci când îşi va face apariţia. 

„Creierul este pregătit să facă 99 de erori pentru a ne salva de tigru. Asta pentru că vorbim de creier, iar el nu este un computer. Creierul funcţionează cu supoziţii iraţionale, este predispus la erori şi are nevoie de scurtături. Amintirile false sunt semne ale unui creier sănătos”, susţine prof. Della Sala.

Sursa: BBC