De ce n-ar trebui copiii să consume băuturi cu cafeină?

Studiul, desfăşurat la Spitalul Universitar de Copii din Zurich şi finanţat de Fundaţia Naţională Elveţiană pentru Ştiinţă, a fost realizat pe şobolani, cercetătorii constatând că administrarea de cafeină animalelor aflate la puberatte duce la încetinirea ritmului dezvoltării cerebrale. 

Cercetătorii au administrat cafeină (sub forma unei soluţii  de băut) unor şobolani cu vârsta de 30 de zile, timp de 5 zile, şi au măsurat curentul electric generat de creierele acestora. La şobolanii cărora li s-a dat o doză de cafeină echivalentă unui consum uman de 3-4 ceşti de cafea pe zi, s-a constatat o reducere a duratei somnului profund şi întârzieri în dezvoltarea creierului, comparativ cu şobolanii care băuseră apă pură.

Rezultatele ar putea fi relevante şi pentru specia umană, deoarece, atât la om, cât şi la rozătoare, durata şi intensitatea si omnului profund, ca şi numărul de sinapse (conexiuni între celule nervoase) cresc în timpul copilăriei, atingând un maxim la pubertate, şi apoi descresc la vârsta adultă.

E posibil, cred specialiştii, ca optimizarea reţelei de conexiuni cerebrale, corelată cu creşterea „forţei” creierului, să aibă loc în somn, în timpul fazei de somn profund.

Întâzierile în dezvoltarea cerebrală au avut un efect şi asupra comportamentului şobolanilor: în mod normal, aceştia devin mai curioşi, mai interesaţi de lucrurile noi, pe măsură ce cresc, dar şobolanii care consumaseră cafeină au devenit mai timizi şi mai temători.

Deşi există multe deosebiri între creierul şobolanilor şi cel al omului, există şi sufieciente asemănări pentru a-i face pe specialişti să se întrebe dacă nu cumva cafeina are efecte asemănătoare şi la copii.

Comsumul de cafeină al copiilor şi adulţilor tineri, în societatea occidentală, a crescut cu peste 70% în ultimii 30 de ani şi nu semne că ar urma să scadă: industria producătoare de băuturi înregistrează cele mai mari creşteri ale vânzărilor tocmai pe segmentul băuturilor energizante, care conţin cantităţi mari de cafeină.

Ca atare, mulţi specialişti sunt preocupaţi de posibilele efecte negative ale acestui consum asupra creierelor tinerilor consumatori.

Desigur, mai sunt necesare cercetări pentru clarificarea acestor corelaţii; totuşi, deoarece creierul trece, la pubertate, printr-o fază delicată de maturizare, în care poate fi cu uşurinţă afectat de dezechilibre diverse, cercetătorii se întreabă dacă utilizarea cafeinei este într-adevăr inofensivă sau dacă ar mai înţelept să fie  limitat consumul de cafeină al copiilor şi adolescenţilor, pentru a evita potenţialele efecte negative ale acestei substanţe asupra dezvoltării cerebrale.

Sursa: Science Daily