Micii roboţi serpentiformi s-ar deplasa alături de „partenerii” lor cu roţi – roverele marţiene -, alimentându-se de la sursa de energie a acestora, printr-un cablu, şi ar putea îndeplini numeroase sarcini utile: de exemplu, să colecteze mostre de sol din locurile înguste, greu accesibile, unde roverele n-ar putea pătrunde, şi chiar să-şi scoată „partenerii” din nisip când aceştia s-ar împotmoli.
Un astfel da ajutor ar fi fost foarte util în cazul roverului Spirit, lansat de NASA în 2003 şi ajuns pe Marte în 2004; după cinci ani de explorări, în 2009, Spirit s-a împotmolit într-un sol moale şi, neputând să-şi îndrepte panourile solare spre Soare, în timpul iernii marţiene, pentru a acumula energie, a încetat să mai comunice cu Pământul în 2010.
Roboţii serpentiformi sunt construiţi şi testaţi, în prezent, de cercetători din cadrul Fundaţiei pentru Cercetări Ştiinţifice şi Industriale (SINTEF) din Norvegia şi din cadrul Universităţii Norvegiene de Ştiinţă şi Tehnologie.
Cercetătorii explorează diferite posibilităţi de cuplare a şarpelui-robot cu roverul, una dintre opţiuni fiind construirea şarpelui-robot ca un braţ al roverului, care să se poată desprinde şi reataşa singur şi să se poată deplasa pe sol în mod autonom.
Cercetătorii urmează să prezinte un proiect detaliat Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), în speranţa de a primi finanţare pentru continuarea proiectului. ESA intenţionează să trimită pe Marte un rover de construcţie europeană în anul 2018, ca parte a misiunii ExoMars.
Sursa: SPACE.com / Foto: Copyright James Steidl/Shutterstock.com