În cadrul Festivalului de Film de la Cambridge de anul acesta, Hawking a comparat mintea umană cu un program de computer care funcţionează pe substratul biologic al creierului şi nu pe siliciu şi hardware. Teoretic, o minte blocată într-un corp uman ar putea fi eliberată din „închisoarea corporală”
„Creierul cred că este ca un program în minte, care acţionează ca un computer. Aşadar, din punct de vedere teoretic este posibil să copiem creierul într-un computer şi să asigurăm o formă de viaţă după moarte. Totuşi, acest lucru depăşeşte cu mult capacităţile noastre din prezent. Credinţele convenţionale referitoare la viaţa de apoi sunt doar basme pentru oamenii care se tem de întuneric”, a declarat Hawking.
Declaraţia a fost făcută de Hawking la premiera unui film biografic care prezintă povestea lui începând cu copilăria sa în Oxford, până la viaţa sa actuală în Cambridge. Hawking, cel mai cunoscut om de ştiinţă în viaţă a discutat limitele impuse de boala lui. „Menţinerea unei minţi active a fost un act vital pentru supravieţuirea mea şi la fel a fost şi menţinerea simţului umorului”, a declarat acesta.
„Cred că handicapul său i-a permis să studieze ştiinţa, un lucru pe care poate că în alte condiţii nu l-ar fi făcut. El este cel mai încăpăţânat om pe care îl cunosc, iar această încăpăţânare şi determinare este motivată parţial de boala sa”,a declarat prietenul lui Hawking, fizicianul Kip Thorne.