Au oamenii o stare de conştienţă nedescoperită până acum? Mai multe dovezi sugerează că răspunsul este „da”!

Această a treia stare a conştienţei ar putea fi o stare în care pacienţii pot reacţiona la comenzi, dar în care nu sunt deranjaţi de durere sau de intervenţia chirurgicală, afirmă doctorul Jaideep Pandit, anestezist la St John’s College în Anglia. Cercetătorul a propus posibilitatea existenţei acestei forme neştiute a conştienţei cu ocazia întrunirii anesteziştilor, ce a avut loc ieri, 19 septembrie, la Dublin.

Pandit a denumite această stare „disanestezie” şi afirmă că dovezile care sugerează existenţa sa vin dintr-un studiu recent, în care 34 de pacienţi ce urmau să fie supuşi unei operaţii chirurgicale au fost anesteziaţi, fiindu-le paralizat tot corpul, mai puţin antebraţul, ceea ce le permitea să îşi mişte degetele care reacţie la comenzi sau să arate dacă sunt treji sau dacă simt durere în tipul intervenţiei medicale.

O treime din pacienţii ce au participat la studiu şi-au mişcat degetul atunci când li s-a cerut să facă acest lucru, deşi le fusese administrată o cantitate suficientă de anestezic. Cercetarea a fost efectuată de Dr. Ian F. Russell de la Hull Royal Infirmary din Anglia, rezultatele fiind publicate în jurnalul ştiinţific Anaesthesia.

„Ceea ce este mai remarcabil este faptul că îşi mişcă degetele doar atunci când li se cere acest lucru. Niciunul dintre pacienţi nu a reacţionat în mod spontan în timpul operaţiei. Presupunem că nu simt durere”, afirmă Pandit.

În mod normal, atunci când pacienţii sunt anesteziaţi, doctorii le monitorizează starea în mod continuu şi le administrează anestezice atunci când au nevoie. Scopul este asigurarea că pacientul a primit suficiente medicamente pentru a rămâne inconştient în timpul operaţiei. Totuşi, există dezbateri numeroase pe tema fiabilităţii tehnologiilor folosite în timpul intervenţiilor chirurgicale pentru a „măsura” câte de inconştienţi sunt pacienţii.

„Nu avem un model pentru conştienţă. Este foarte dificil să concepi un mecanism de monitorizare a unui lucru pentru care nu ai un model”, afirmă Pandit.

Studiul efectuat pe cei 34 de pacienţi avea ca scop investigarea tehnologiilor de monitorizare pentru a stabili dacă pacienţii sunt cu adevărat inconştienţi atunci când aparatele de monitorizare sugerează acest lucru. Cercetătorii au menţinut braţele pacienţilor separate de restul corpului, ce primea medicamente anestezice, prin blocarea fluxului sangvin. Pacienţii îşi puteau mişca braţul ca şi cum ar fi fost conştienţi.

În cazul pacienţilor care reacţionau la ordinul doctorului şi îşi mişcau mâna, doctorii percepeau această reacţie ca pe un semn al conştienţei şi creşteau doza de anestezic.

Pandit susţine că aceşti pacienţi nu erau „conştienţi”. În viziunea specialistului, faptul că pacienţii reacţionau doar la ordin şi nu îşi mişcau mâna în mod spontan arată că starea lor mentală diferea de cea a conştienţei obişnuite.

Ideea unei a treia stări de conştienţă ar putea explica discrepanţele între diferitele studii ce analizau prevalenţa conştienţei în timpul operaţiilor, afirmă Pandit. Sondajele mai vechi au arătat că atunci când pacienţii sunt întrebaţi dacă îşi amintesc să fi fost treji în timpul operaţiei, aproximativ 1 din 500 va spune că îşi aminteşte. În schimb, un sondaj naţional efecutat de curând în Marea Britanie, în care pacienţii nu erau întrebaţi în mod direct despre conştienţa în timpul operaţiei, 1 din 15.000 de pacienţi raporta în mod spontan că a fost treaz în timpul operaţiei. Doar 1 din 45.000 relata că a simţit durere sau alte probleme în timpul operaţiei.

Pandit spune că, luate laolaltă, aceste statistici sugerează că există o stare în care pacienţii sunt conştienţi, dar pe care nu o raportează, poate pentru că este vorba despre o experienţă acceptabilă şi neutră pentru ei. Pacienţii ar putea fi conştienţi într-o oarecare măsură de mediul din jurul lor, dar nu sunt îngrijoraţi de acest lucru, mai ales pentru că nu simt durerea.

Ipoteza lui Pandit poate servi drept o bază pentru dezvoltarea unor monitoare anestezice în viitor, susţine cercetătorul. Deşi starea de „disanestezie” pare inofensivă, ea ar putea fi un precursor pentru conştienţa neplăcută în timpul operaţiilor pe care doctorii şi pacienţii doresc să o evite.

„Este o ipoteză pentru cercetări viitoare, este ceva ce putem explora ulterior şi proiecta experimente pentru a vedea dacă există cu adevărat”, spune Pandit.

Sursa: LiveScience