Cercetătorii au descoperit în roci situate la 2,5 kilometri sub planşeul oceanic bacterii extraordinar de „vârstnice”, ce au vârste de până la 100 de milioane de ani şi care se reproduc o dată la 10.000 de ani. De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit virusuri şi fungi.
Aceste descoperiri îi fac pe specialişti să se întrebe cum de reuşesc formele de viaţă să supravieţuiască în asemenea condiţii extreme.
Descoperirile au fost dezvăluite de oamenii de ştiinţă din cadrul Integrated Ocean Drilling Program cu ocazia conferinţei Goldschmidt, o întrunire a peste 4.000 de geochimişti ce a avut loc la Florenţa.
Fumio Inagaki de la Japan Agency for Marine-Earth Science and Technology a relatat că microbii există în concentraţii foarte scăzute, de aproximativ 1.000 de microbi per linguriţă de rocă, faţă de miliarde sau triliarde de microbi câţi se găsesc într-un volum similar de sol aflat la suprafaţa Pământului.
Pe lângă organismele procariote descoperite în aceste roci aflate la mari adâncimi, Tim Engelhardt de la Universitatea Oldenburg a arătat că virusurile sunt chiar mai numeroase, depăşind de 10 ori ca număr microbii, raport ce creşte pe măsură ce roca se află la adâncimi mai mari.
„Virusurile sunt stabile în aceste sedimente, mai ales că rata metabolică a celulelor este scăzută, astfel că pot fi întâlnite în sedimente de până la 100 de milioane de ani vechime”, spune dr. Engelhardt.
Numărul microbilor era atât de redus încât distanţele dintre ei erau mult mai mari decât cele din comunităţile de la suprafaţa planetei, astfel că oamenii de ştiinţă au fost surprinşi să descopere că puteau susţine ciclul de viaţă al unui virus.
„Prin studierea biosferei din adâncuri atingem limitele înţelegerii umane despre cum trăiesc virusurile pe Terra”, a explicat dr. Beth Orcutt de la Bigelow Laboratory for Ocean Sciences.
„Unul dintre cele mai mari mistere ale vieţii de sub planşeul oceanic este faptul că, în ciuda faptului că descoperim microbi acolo, nu reuşim să înţelegem cum au suficientă energie pentru a trăi şi cât de încet reuşesc să crească”, spune dr. Orcutt.
„Cu cât căutăm mai adânc, cu atât găsim celule, iar acum discuţia este «unde e limita?». Va fi o limită de adâncime, de temperatură? Unde e limita care separă zonele cu forme de viaţă de zone fără forme de viaţă?”, se întreabă specialista.
Bacteriile extrem de longevive metabolizau într-un ritm atât de lent, încât unii cercetători nu erau convinşi dacă reprezintă cu adevărat forme de viaţă.
„Cealaltă întrebare este următoarea: chiar dacă găsim celule, este corect să le numim «vii» dacă se dublează la câteva mii de ani? Practic, ele există într-o formă zombie”, a comentat dr. Orcutt.
Deşi aceşti microbi trăiesc foarte încet şi acţionează cu încetinitorul, oamenii de ştiinţă sugerează că existenţa comunităţilor microbiene în zonele adânci ale Terrei ar putea schimba compoziţia chimică a rocilor şi chiar însăşi planeta.
Prin stocarea şi folosirea carbonului din roci, aceste organisme din adâncuri ar putea schimba ciclul carbonului de pe Terra, influenţând în cele din urmă ritmul eliberării de dioxid de carbon în atmosferă de către vulcani.
Sursa: BBC News