1 din 6 bărbaţi va face cancer: un nou test poate indica cât de agresivă este boala şi cum trebuie tratată

Folosită alături de alte teste deja existente, analiza îi va ajuta pe medici să determine dacă este nevoie ca pacientul să fie tratat sau dacă nu cumva este suficientă doar o „supraveghere activă”, au explicat oamenii de ştiinţă de la Universitatea Columbia. 

„Mare parte dintre cele 200.000 de cazuri de cancer de prostată diagnosticate anual în SUA evoluează lent, iar noul test ne va ajuta să diagnosticăm mai uşor procesul de evoluţie a cancerului astfel încât pacienţii să fie siguri că nu primesc nici tratamente excesive, nici insuficiente”, a declarat autorul studiului Cory Abate-Shen.

„Problema cu testele existente deja este că nu ne permit să identificăm acel mic procent de tumori care cresc într-un ritm lent dar care vor deveni agresive şi se vor răspândi mai departe”, a explicat coautorul studiului, Mitchell C. Benson.

Cele trei gene (FGFR1, PMP22 şi CDKN1A) sunt afectate, în special de senescenţa celulară, un proces cunoscut pentru rolul său important în suprimarea tumorilor şi asociat cu leziuni benigne ale prostatei. 

Atunci când aceste trei gene menţionate anterior sunt prezente, tumorile canceroase au un risc minor. Cancerele de prostată care nu au aceşti markeri genetici, în schimb, sunt considerate ca fiind potenţial agresive.

Oamenii de ştiinţă au testat acurateţea diagnozei lor pe 43 biopsii ale unor pacienţi care erau monitorizaţi activ în ultimii 10 ani. Fiecare dintre pacienţi fuseseră diagnosticaţi iniţial cu un tip de cancer de prostată cu risc scăzut. Ulterior, dintre aceştia, 14 au dezvoltat o formă avansată de cancer, iar noul test a fost capabil să îi identifice pe fiecare dintre ei. 

„Principala idee este că, cel puţin în studiul nostru, am avut posibilitatea de a prezice cu acurateţe care dintre pacienţii suferinzi de cancer de prostată cu risc scăzut vor dezvolta o formă avansată de cancer şi care nu”, a spus Abate-Shen.

Oamenii de ştiinţă se gândesc ca acum să evalueze testul genetic într-un studiu clinic mai mare, pe un eşantion mai larg. 

Deşi estimările indică faptul că unul din şase bărbaţi va fi diagnosticat cu o formă de cancer de prostată de-a lungul vieţii, doar o mică parte dintre aceştia va muri din această cauză.