Datele au fost colectate de la sute de mii de bărbaţi din 15 ţări europene.
Spre exemplu, înălţime medie la vârsta de 21 de ani în rândul bărbaţilor din Marea Britanie era de 167,05 cm în 1871-75, însă în 1971-75 ea crescuse la 177,37 cm.
Un expert în sănătate publică afirmă că înălţimea este un „barometru util”, însă cauţionează că este important ca eforturile să fie direcţionate spre creşterea generală a sănătăţii publice.
Cercetarea publicată în jurnalul Oxford Economic Papers a analizat date obţinute din mai multe surse, printre care arhivele militare şi sondajele efectuate între 1870 şi 1980 în 15 ţări europene.
Oamenii de ştiinţă au studiat doar înălţimea bărbaţilor deoarece există foarte puţine date istorice despre femei.
Autorul cercetării afirmă că genele sunt considerate în mod normal principalul criteriu ce stabileşte înălţimea unei persoane, însă deşi ele pot explica diferenţa între persoane, ele nu pot reprezenta motivul din spatele tendinţei observate în acest studiu.
„Nu există o explicaţie darwiniană pentru acest trend”, a explicat profesorul Tim Hatton de la Universitatea Essex. „În secolul al XX-lea au supravieţuit oameni care nu ar fi supravieţuit în cel de-al XIX-lea”, mai spune cercetătorul.
Cercetătorii afirmă că bazinul genetic „nu poate oferi o explicaţie pentru creşterea substanţială a înălţimii medii de-a lungul a patru sau cinci generaţii”.
Creşterea în înălţime este afectată în mod semnificativ de evenimentele ce au loc în primii doi ani de viaţă, explică experţii.
Astfel, o incidenţă mare a unor afecţiuni precum cele respiratorii sau a diareei – care a provocat numeroase decese în rândul bebeluşilor – ar afecta dezvoltarea supravieţuitorilor şi înălţimea lor ulterioară.
Rata mortalităţii infantile a scăzut în mod semnificativ în perioada studiată.
Un alt factor luat în calcul de cercetători a fost tendinţa de micşorare a familiilor, ceea ce implica mai puţine guri de hrănit.
De asemenea, cercetătorii spun că veniturile mai mari, condiţiile de trai mai igienice şi o educaţie mai bună despre sănătate şi nutriţie se numără printre alţi factori ce ar fi putut avea un efect.
Cercetarea arată că tiparele de înălţime variau între ţări. În Spania, înălţimea medie a crescut cu aproximativ 12 centimetri, de la puţin sub 163 cm în 1871-1875 la puţin sub 175 de cm în 1971-5, pe când în Suedia înălţimea medie a crescut cu 10 cm, de la puţin peste 170 cm la 180 cm în aceleaşi perioade de timp.
In Spain, for example, average male height rose by around 12 cm from just under 163 cm in 1871-1875 to just under 175 cm in 1971-5, while in Sweden, men’s average height increased by 10 cm from just over 170 cm to almost 180 cm in the same period.
În nordul Europei, inclusiv în Marea Britanie, s-a înregistrat o creştere bruscă în înălţimea medie în perioada ce cuprindea cele două războaie mondiale şi Marea Depresiune, înainte de a fi introduse serviciile medicale gratuite la nivelul întregii populaţii.
Profesorul Hatton afirmă că acest lucru s-a datorat faptului că beneficiile îmbunătăţirilor din domeniul sanitaţiei, igienei şi nutriţiei începuseră să-şi facă efectul.
În timpul războiului, spune specialistul, mai multe femei aveau parte de un venit, iar raţiile introduse de guvern chiar au dus la îmbunătăţirea nutriţiei unor persoane.
În schimb, în sudul Europei s-a observat o creştere accelerată în înălţimea medie abia după cel de-al Doilea Război Mondial.
Acest lucru s-a întâmplat atunci când ţările din sudul continentului european au înregistrat o creştere semnificativă a venitului şi au adoptat anumite măsuri sociale ce fuseseră adoptate în ţările nordice cu câteva decenii în urmă, spune profesorul Hatton.
„Creşterea staturii umane este un indicator cheie al îmbunătăţiriii sănătăţii generale a populaţiei”, spune Hatton.
Dr. John Middleton de la Faculty of Public Health din Marea Britanie a comentat noua cercetare: „Oare cât de înalţi suntem dezvăluie cât de sănătoşi suntem? Această cercetare interesantă sugerează că acest lucru este cu siguranţă un factor. Creşterea în înălţime reflectă modul în care mâncarea a devenit mai disponibilă şi mai sănătoasă, cel puţin până la excesele recente cu grăsimi şi zahăr. Cu toate acestea, nu putem concluziona că bărbaţii mai scunzi sunt neapărat mai puţin sănătoşi. La fel ca multe cercetări, acest studiu generează mai multe întrebări decât răspunsuri. Deşi înălţimea medie reprezintă un barometru interesant, ce merită luat în seamă, trebuie să ne concentrăm eforturile asupra altor motive ce generează o stare precară de sănătate. Spre exemplu, obţinerea unui loc de muncă este unul dintre cele mai bune metode de a îmbunătăţi sănătatea unei persoane, motiv pentru care trebuie să ne concentrăm şi dincolo de dietă şi de sport atunci când vrem să îmbunătăţim starea de sănătate a naţiunii”.