O nouă descoperire despre uluitorul creier uman: bebeluşii ţin minte cuvinte încă de când se află în pântec!

„Credem că acest lucru arată cât de bine se adaptează la sunete creierul la această vârstă. Este un semn ce indică o învăţare foarte timpurie a limbii sau o adaptare la sunetele pe care le-au auzit”, spune Minna Huotilainen, co-autor al studiului şi cercetător în cadrul Finnish Center of Excellence in Interdisciplinary Music Research din Helsinki. „Un bebeluş nou-născut nu este o «pânză goală», ci a învăţat deja cum vorbeşte mama sa şi cum vorbesc membrii familiei”, explică Huotilainen.

Ar putea părea uluitor că bebeluşii îşi pot aminti sunete pe care le-au auzit când erau în pântec, mai ales dacă luăm în calcul faptul că în acel moment creierul lor încă dezvoltă conexiunile care le permit să proceseze orice tip de informaţii. Cu toate acestea, există mai multe semne care atestă că fetuşii îşi pot aminti sunetele pe care le aud.

„Există deja ceva dovezi care atestă că feţii pot învăţa, iar bebeluşii îşi pot aminti cântece sau pasage de vorbire din perioada fetală”, afirmă Huotilainen.

Cercetătorii au testat memoria unor fetuşi finlandezi prin expunerea lor la un singur cuvânt – „tatata” – care nu înseamnă nimic în limba finlandeză.

„Este un aşa-numit «pseudocuvânt» ce este important pentru cercetare. Are trei silabe, iar noi am ales un asemenea cuvânt lung pentru a crea o provocare pentru aceste creiere mici, oferindu-le ceva dificil de învăţat”, explică Huotilainen. „Un astfel de cuvânt ar putea exista în finlandeză, pentru că respectă toate regulile limbii finlandeze”, a adăugat cercetătoarea.

Începând cu cea de-a 29-a săptămână de sarcină până la naştere, aproximativ jumătate din cele 33 de femei însărcinate ce au luat parte la studiu au ascultat înregistrări în care pseudocuvântul era repetat de sute de ori. Uneori înregistrările au prezentat cuvântul cu o altă silabă în mijloc („to”) sau pronunţat diferit.

După naştere, cercetătorii au folosit scanări cerebrale pentru a testa activitatea în creierii tuturor bebeluşilor în momentul în care auzeau acel cuvânt. Bebeluşii care auziseră cuvântul în pântec „prezentau o reacţie amplificată la acest cuvânt”, explică Huotilainen. „Aceşti bebeluşi putea procesa cuvântul mai bine şi aveau totodată o capacitate mai dezvoltată de a detecta schimbări în structura cuvântului”, a mai spus cercetătoarea.

Huotilainen crede că tipul de învăţare dezvăluit de această cercetare are loc, cel mai probabil, în ultima parte a sarcinii, deşi acest lucru nu a fost studiat. Bebeluşii încep să audă în jurul perioadei de mijloc a sarcinii, afirmă Huotilainen.

Patricia Kuhl, un cercetător specializat în vorbire şi totodată directorul NSF Science of Learning Center din cadrul Universităţii Washington, a lăudat acest s tudiu. „Faptul că bebeluşii au învăţat sunetele pe care le-au auzit frecvent când încă erau în uter arată că învăţarea limbajului nu începe în ziua 1, după naştere, ci încă din momentul în care fătul ascultă sunete în uter. Este de-a dreptul uluitor să descoperi că această capacitate este prezentă în creierul fetal”, a comentat Kuhl.

Ce pot face părinţii cu această informaţie? „Fiţi conştienţi că fetusul poate auzi ceva din lumea exterioară şi că poate învăţa din ceea ce aude”, spune Huotilainen. „Vorbiţi în timpul sarcinii. Vorbiţi cu alte persoane sau chiar cu fătul dumneavoastră, dacă doriţi”, a concluzionat cercetătoarea.

Studiul este publicat în ediţia de săptămâna aceasta a jurnalului Proceedings of the National Academy of Sciences.

Sursa: HealthDay