Cea mai bună metodă de slăbit, mai eficientă decât oricare dietă

Cercetătorii spun că ar fi mai bine să uitaţi în totalitate de cuvântul „dietă”, conform unui editorial publicat astăzi în prestigioasa publicaţie Journal of the American Medical Association (JAMA).

Doi oameni de ştiinţă — Sherry Pagoto de la University of Massachusetts Medical School şi Bradley Appelhans de la Rush University Medical Center din Chicago — lansează un apel pentru încetarea aşa-numitelor „războaie ale dietelor”, pentru că toate sunt la fel de bune (sau rele) în a-i ajuta pe oameni în lupta contra kilogramelor în plus.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

În cele din urmă, pacienţii devin confuzi şi ajung să creadă că o dietă este superioară celeilalte, când de fapt schimbările în stilul de viaţă, şi nu dietele, reprezintă singura metodă prin care putem preveni creşterea în greutate şi pericolele asociate, cum ar fi diabetul şi afecţiunile circulatorii.

„Cantitatea de resurse investite pentru a studia «ce» să mâncăm este incredibilă, iar ani de cercetări sugerează că nu contează prea mult, cât timp cantitatea totală de calorii este redusă”, declară Appelhans. „Ce contează cu adevărat este «cum» să mâncăm şi alte câteva aspecte din stilul de viaţă, cum ar fi activitatea fizică şi comportamentele de susţinere care îi ajută pe oameni să rămână pe acest drum pe termen lung”, adaugă cercetătorul.

Cercetătorii citează numeroase studii care demonstrează un succes moderat al diferitelor tipuri de diete care se concentrează asupra macronutrienţilor: proteine, grăsimi sau carbohidraţi. Indiferent de dietă, fără o schimbare a stilului de viaţă, greutatea revine.

În schimb, mai multe cercetări recente  — precum Finnish Diabetes Prevention Study şi China Da Qing Diabetes Prevention Study — au arătat că la mai mulţi ani după finalizarea studiului participanţii continuau să aibă o greutate mai mică şi o incidenţă mai redusă a diabetului, acest lucru datorându-se faptului că aceştia au fost învăţaţi cum să slăbească prin schimbarea stilului de viaţă.

Stilul de viaţă bate dieta

(Foto: Shutterstock.com)

Pagoto afirmă că schimbările de comportament au trei aspecte: sfaturile referitoare la dietă (cum să controlăm porţiile, cum să reducem consumul de alimente bogate în calorii şi cum să alegem restaurantele), sfaturile referitoare la activitatea fizică (cum să stabilim obiective, cum să ţintim un prag al bătăilor inimii şi cum să facem sport în siguranţă) şi sfaturi referitoare la modificarea comportamentului (cum să ne auto-monitorizăm, cum să rezolvăm probleme, să rămânem motivaţi şi să înţelegem foamea).

„Dieta folosită în schimbarea stilului de viaţă poate fi low-fat, low-carb etc. Nu contează”, spune Pagoto. „De fapt, cel puţin un studiu a făcut o comparaţie asupra schimbărilor de viaţă cu o dietă cu puţine grăsimi versus o dietă cu puţini carbohidraţi, iar rezultatele nu au arătat să existe vreo diferenţă. Dieta în sine nu afectează rata de succes a schimbării stilului de viaţă; elementul cheie este modificarea comportamentului”, subliniază cercetătorul.

Pagoto este de acord că o dietă vegetariană este asociată cu un risc mai mic de creştere în greutate şi de a suferi de afecţiuni cardiace. Un studiu masiv efectuat pe 70.000 de adventişti a arătat că vegetarienii şi pesco-vegetarienii (care mănâncă peşte) trăiesc mai mult decât consumatorii de carne. Dar acest lucru nu înseamnă că o dietă vegetariană este singurul lucru necesar pentru a trăi sănătos.

„Adeziunea este elementul cheie, iar cea mai simplă cale prin care distrugem adeziunea este forţând o persoană să mănânce alimente care nu-i plac, pe care nu ştie să le gătească sau pe care nu şi le permite”, avertizează Pagoto.

De ce eşuează dietele

(Foto: Shutterstock.com)

Autorii editorialului din JAMA subliniază că singurul lucru constant în toate studiile asupra dietelor este faptul că adeziunea este elementul care prezintă cea mai strânsă asociere cu scăderea în greutate şi reducerea riscului de a suferi de afecţiuni.

Pagoto afirmă că există cinci provocări în orice dietă pe care le-a identificat, de-a lungul timpului, la pacienţii săi:

• a nu avea timp de gătit sau de făcut sport
• a fi prea stresat
• faptul că membrii familiei aduc junk food acasă
• a nu avea un partener cu care să faci sport sau a avea un sentiment ciudat atunci când faci sport
• senzaţia constantă de foame

Pagoto spune că proporţia de proteine, grăsimi sau carbohidraţi din dietă nu se numără printre aceste provocări.

Majoritatea pacienţilor săi obezi înţeleg care alimente sunt sănătoase şi care sunt nesănătoase. De aceea, specialista lucrează alături de pacienţii săi pentru a găsi căi prin care comportamentele sănătoase să intre în rutină, indiferent de dieta pe care aceştia o urmează.

Pagoto şi Appelhans lansează un apel pentru efectuarea mai multor cercetări asupra adeziunii în ceea ce priveşte dietele. Cei doi specialişti afirmă că numărul cercetărilor asupra acestui aspect este minuscul în comparaţie cu numărul studiilor efectuate asupra dietelor la modă.

De aceea, cercetătorii spun că publicul larg ştie mai multe despre diferenţele dintre aceste diete —  dieta ketogenică, dieta mediteraneană şi altele — decât despre elementele de bază ale adeziunii. Cei doi specialişti spun că acest lucru reprezintă un element foarte important al crizei obezităţii.

Sursa: LiveScience