Maşina de citit gândurile e din ce în ce mai aproape… şi „vede” ce ai în minte!
Studiul a fost realizat de specialişti de la Universitatea Radboud din Olanda, iat rezultatele urmează să fie publicate în jurnalul Neuroimage.
Scanerele de rezonanţă magnetică funcţională pot arăta cu precizie dacă o anumită regiune a creierului este activată sau nu. Cercetătorii de la Universitatea Radboud au făcut un pas mai departe: au folosit această tehnică pentru a afla la ce anume se uită o persoană.
Totul depinde de precizia măsurării – cât de mici sunt zonele cerebrale a căror activitate este măsurată: în cazul de faţă, creierul a fost „împărţit” în mici volume de 2x2x2 mm, numite voxeli, iar cercetătorii au studiat modul în care voxelii răspund la fiecare pixel dintr-o imagine pe care o privea subiectul. Informaţiile au fost integrate într-un model matematic.
Combinând toate informaţiile despre pixeli primite de la voxeli, devine posibilă reconstituirea – chiar dacă nu extrem de clară – a imaginii pe care o privea subiectul. În cazul de faţă, cercetătorii au folosit imaginile unor litere ale alfabetului.
Modelul matematic a fost apoi „învăţat” cum arată fiecare literă; astfel, modelul poate compara literele pentru a determina care anume corespunde imaginii obţinute prin rezonanţă magnetică. Combinând aceste informaţiii, au putut fi efectiv reconstruite literele sub forma unor imagini de tipul celor obţinute prin rezonanţă magnetică.
Se crede că şi creierul funcţionează asemănător, combinând informaţia senzorială (imaginea literei) cu informaţii acumulate anterior, pentru a recunoaşte ceea ce vede o persoană. De exemplu, cineva recunoaşte liniile şi curbele din acest text drept litere doar dacă a învăţat anterior să citească.
Cercetătorii speră să îmbunătăţească modelul astfel încât să poată fi utilizat şi pentru „citirea” amintirilor ori a experienţelor subiective precum visele ori vizualizările. În viitor, studiile vor fi realizate cu un scaner mai puternic, cu rezoluţie mai mare, ceea ce ar putea duce la obţinerea unor imagini mai detaliate ale „gândurilor” unei persoane.
Sursa: Science Daily / Credit foto: Radboud University Nijmegen