E vina străbunicii! Astmul este favorizat de obiceiurile nocive ale generaţiilor precedente

Aproximativ 300 de milioane de persoane, în întreaga lume, sunt diagnosticate cu astm. Se cunoaşte faptul că expunerea la tutun înainte de naştere – ca urmare a faptului că mama a fumat în timpul sarcinii – provoacă afecţiuni pulmonare cronice la urmaşi (efecte multigeneraţionale).

Studii anterioare arătaseră că expunerea la nicotină era corelată cu predispoziţia la astm în cea de-a doua generaţie, ca urmare, cred cercetătorii, a modificărilor epigenetice (fenomenul prin  care un factor din mediu produce schimbări în expresia genelor). Nicotina ar afecta atât celulele pulmonare ale fătului, cât şi celulele sexuale ale acestuia, astfel încât urmaşii care se dezvoltă din aceste celule sexuale ar prezenta, la rândul lor, anomalii la nivelul plămânilor, care îi predispun la apariţia astmului.

Iar cele mai noi cercetări arată că efectele acestei situaţii se prelungesc şi mai mult în timp, de-a lungul mai multor generaţii. 

Un studiu realizat la institututul de Cercetări Biomedicale din Los Angeles, din cadrul Universităţii din California, indică faptul că fumatul mamei îi afectează pe urmaşii acesteia până la a treia generaţie.

Rezultatele studiului au fost publicate în American Journal of Physiology – Lung Cellular and Molecular Physiology.

Aceste efecte sunt numite transgeneraţionale, deoarece cea  de-a treia generaţie nu fusese expusă în mod direct la nicotină şi totuşi manifesta efecte specifice acestui tip de expunere.

În lume, aproximativ 250 de milioane de femei fumează zilnic.

Conştientizarea efectelor transgeneraţionale ale fumatului ar putea motiva viitoarele mame să renunţe la fumat, pentru binele generaţiilor viitoare de copii. Descoperirile contribuie totodată la înţelegerea mai bună a mecanismelor epigenetice asociate cu fumatul şi cu apariţia astmului la generaţiile următoare.

Sursa: Science Daily