Mai jos am creat o listă a unora dintre cele mai răspândite mituri şi am explicat de ce acestea sunt greşite din punct de vedere ştiinţific.
1. „Pentru a scăpa de obezitate, copiii ar trebui să slăbească”
Pe măsură ce cresc, copiii iau în greutate. Însă, cât de mult pot lua copiii în greutate fără a-şi afecta sănătatea?
Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă de la National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases din cadrul National Institutes of Health au dezvoltat un model matematic pentru a putea face diferenţa între kilogramele „sănătoase” şi acele câteva kilograme în plus care pot duce la obezitate.
Modelul se bazează un sistem ce evaluează precis atât numărul de de calorii pe care le consumă un copil, cât şi eficienţa cu care acesta le arde. De asemenea, modelul estimează şi raportul dintre cantitatea de ţesut muscular şi osos din corp.
Rezultatele au arătat că unii dintre copii pot depăşi obezitatea odată ajunşi la pubertate, chiar dacă nu scad în greutate. Acest lucru se produce deoarece obezitatea nu depinde doar de greutate, ci şi de raportul dintre înălţime şi greutate, adică de indicele de masă corporală. Odată ce copiii cresc. ei transformă grăsimea şi ţesut muscular care poate cântări la fel de mult sau chiar mai mult ca ţesutul adipos.
Aşadar, există posibilitatea ca copiii cu un BMI ridicat, care ar putea sugera că sunt obezi, să nu fie nici măcar supraponderali.
Cu toate acestea, cercetătorii susţin că este bine să îi învăţăm pe copii să îşi controleze porţiile şi să menţină un echilibru între ce mănâncă şi activitatea fizică pe care o fac pentru a arde caloriile.
2. „Nu poţi să fii gras şi să fii şi în formă”
Condiţia fizică a unei persoane, la fel ca greutatea, contează pentru sănătate.
Un studiu din 2012 arată că atât timp cât au un condiţie fizică bună, oamenii supraponderali şi obezi nu au un risc mai mare de dezvoltare a bolilor de inimă, decât restul indivizilor care au un BMI normal,
Când vine vorba de moarte prematură nu este neapărat important câtă grăsime are un individ, ci mai curând de tipul de ţesut adipos de care dispune persoana în cauză. Grăsimea viscerală, sau din zona abdominală, este considerată mai dăunătoare metabolismului decât grăsimea care stă imediat sub suprafaţa pielii. Grăsimea viscerală, care este aşezată mai adânc în muşchi şi organe precum ficatul, eliberează agenţi ce pot perturba echilibrul energetic al corpului, transformând caloriile în grăsime.
Oamenii slabi pot avea niveluri ridicate de grăsime viscerală, în timp ce persoanele supraponderale ar putea să poarte mai multă grăsime subcutanată. Aşadar este posibil ca o persoană supraponderală să aibă o condiţie fizică mai bună decât un individ slab.
3. „Poţi să mănânci ce vrei atât timp cât faci exerciţii pentru a slăbi”
De fapt, cel mai eficient mod prin care poţi să slăbeşti este acela prin care îşi ajustezi aportul de calorii şi faci mişcare.
Nu îţi ia decât câteva minute să consumi 140 de calorii dintr-o cutie de suc, în schimb, pentru a le arde vei avea nevoie de cel puţin o jumătate de oră de mers moderat pe bandă.
4.Pentru a pierde în greutate trebuie să faci exerciţii uşoare şi lungi
Experţii de fitness încearcă să informeze că acest mit este greşit.
„Este adevărat că trupul arde proporţional mai multe calorii din grăsimi decât calorii din carbohidraţi atunci când facem exerciţii lungi, însă dacă ne creştem intensitatea exerciţiilor vom arde mai multe calorii provenite din ambele categorii”, director în cadrul Pritikin Longevity Center.
5. „Pentru a ne simţi sătui şi a nu consuma prea multe calorii ar trebui să ne bazăm pe proteine”
Proteinele slabe asigură un mod bun prin care te poţi simţi rapid sătul, însă fibrele sunt şi mai bune pentru că au şi mai puţine calorii. Pentru a te asigura că nu ţi se va face foame şi că vei avea un aport potrivit de substanţe nutritive ar trebui să incluzi în dieta zilnică fructe, legume şi cereale.
Sursa: Time