Cedarea puterii poate fi manifestată în diferite forme, printre care oferirea unui grad sporit de independenţă partenerului, admiterea greşelilor, manifestarea respectului şi disponibilitatea de a accepta un compromis. Cercetarea a fost publicată în Journal of Social and Clinical Psychology.
„Este normal ca partenerii să fie atenţi la modul în care este împărţită puterea şi controlul atunci când iau decizii în relaţie”, afirmă cercetătorul Keith Sanford, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Universitatea Baylor.
Studiul arată că dorinţa de a obţine mai multă putere era urmată de dorinţa ca partenerul să arate o investiţie mai mare în relaţie prin metode precum împărtăşirea gândurilor şi a sentimentelor intime, prin ascultare şi prin implicarea în sarcinile domestice şi în alte activităţi.
Rezultatele cercetării se bazează pe două studii efectuate asupra cuplurilor căsătorite sau care coabitau. Alte studi mai vechi efectuate pe 3.500 de persoane căsătorite au arătat că există doar două tipuri de îngrijorări ce sunt percepute de cupluri în timpul conflictelor: „ameninţarea percepută”, în care o persoană crede că statutul său este ameninţat de un partener critic sau solicitant, şi „neglijarea percepută”, în care o persoană vede partenerul ca fiind neloial sau neatent şi în care consideră că acesta nu investeşte suficient în relaţie.
În primul studiu nou din cele două efectuate de specialiştii de la Universitatea Baylor, 455 de participanţi căsătoriţi (cu vârste cuprinse între 18 şi 77, cu o vechime a căsătoriei variind de la 1 la 55 de ani) au fost rugaţi să enunţe care ar fi rezolvarea dorită la un singur conflict prezent în cuplul lor – indiferent că era vorba despre o ceartă minoră sau despre un conflict major. Din aceste răspunsuri, cercetătorii au identificat 28 de categorii, pe care le-au clasificat ulterior în şase tipuri de rezolvări dorite.
Pe primul loc se clasa cedarea puterii. Iată celelalte 5 rezolvări dorite, în ordinea importanţei (de la cea mai des solicitată la cea mai puţin cerută):
• Să arate că investeşte în relaţie
• Să înceteze comportamentul conflictual
• Să comunice mai mult
• Să fie afectuos
• Să îşi ceară scuze
„În mod clar, reacţionăm la pierderea sau la câştigarea statutului”, spune Sanford. „Atunci când ne simţim criticaţi, e foarte probabil să fim îngrijoraţi de posibilele ameninţări la adresa statutului nostru, iar atunci când se întâmplă acest lucru, vrem ca partenerul nostru să renunţe şi să înceteze”, explică specialistul.
În cel de-al doilea studiu, participanţii au completat un chestionar cu 28 de întrebări în care cercetătorii măsurau cât de mult îşi doreau oamenii fiecare dintre cele 6 tipuri de rezolvări ale conflictelor identificate în primul studiu. Cercetarea a fost efectuată pe 498 de participanţi (cu vârste cuprinse între 19 şi 81 de ani, cu o vechime a căsătoriei variind de la 1 la 55 de ani). Participanţii nu luaseră parte la primul studiu, însă erau într-o relaţie de lungă durată. Rezultatele au fost similare celor obţinute în primul studiu, explică Sanford.
„Ceea ce îşi doresc membrii unui cuplu de la partener în timpul unui conflict depinde de lucrurile pe care le îngrijorează, iar pentru a rezolva conflictele este nevoie de folosirea unor tactici diferite care să adreseze îngrijorările de fond”, spune cercetătorul. „Astfel, un soţ ar putea cumpăra flori, iar asta ar putea fi util dacă partenera se teme că este neglijată. Dar dacă grijile partenerei au legătură cu o ameninţare percepută, atunci florile nu vor ajuta prea mult la rezolvarea problemelor”, a explicat Sanford.
Pentru cei ce doresc să înveţe să gestioneze conflictele din cuplu, profesorul Sanford a conceput un program gratuit interactiv intitulat „Couple Conflict Consultant”, ce poate fi accesat pe PairBuilder.com. Programul oferă o analiză personalizată a 14 zone de conflict şi numeroase recomandări pentru cupluri.
Sursa: Baylor University