10 tehnologii futuriste spectaculoase de care vom beneficia în 2030

„Ca futurolog, este slujba mea să fac predicţii despre viitor. Cu toate aestea, urăsc să dau date exacte, şi mă veţi vedea foarte rar întocmind orare precise referitoare la anumite tehnologii. Pe mine mă interesează mult mai mult viabilitatea unei tehnologii decât data la care va fi disponibilă. Cu toate acestea, anumite lucruri încep să devin clare în ceea ce priveşte tehnologiile la care ne putem aştepta să devină disponibile în următorii 20 de ani. Toate tehnologiile din lista de mai jos au şanse mai mari de 50% să devină realitate în următoarele două decenii”, subliniază Dvorsky.

Futurologul afirmă că „unele persoane se vor plânge că nu am inclus pe listă inteligenţa artificială generală, nanotehnologia capabilă să producă obiecte la nivel molecular, creierele-stup, augmentarea inteligenţei, extinderea radicală a perioadei de viaţă, motoarele spaţiale extraordinare, computerele cuantice utile, uploadarea minţilor sau emularea creierului uman, însă eu nu cred că aceste lucruri vor fi realizate atât de repede”.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Iată cele 10 tehnologii pe care George Dvorsky crede că le vom avea până în anul 2033:

1. Asistenţi Personali cu Inteligenţă Artificială

Această tehnologie este în lucru de ceva timp. Microsoft a început cu „Clippy”, asistentul-agrafă din Office ce s-a dovedit mai degrabă obositor decât util, iar Apple a dotat iPhone-ul cu Siri, un asistent inteligent capabil să reacţioneze la anumite fraze şi să acceseze Internetul. Aceşti doi asistenţi nu se compară cu ceea ce vom avea la dispoziţie peste două decenii.

Ne putem aştepta ca asistenţii noştri personali să reacţioneze firesc la dialogul vorbit, înţelegând elementele de argou şi chiar cuvintele şi frazele noastre personale. De asemenea, asistenţii noştri personali ne vor fi la dispoziţie 24 ore din 24, 7 zile din 7, ca rezultat al omniprezenţei computerelor.

Mai mult, aceşti agenţi vor demonstra o inteligenţă generală ieşită din comun. Vom putea dialoga cu ei, iar ei vor şti totul despre noi, inclusiv comportamentele, tendinţele, preferinţele noastre şi chiar modul în care reacţionăm în anumite situaţii. Practic, ei vor fi clonele noastre virtuale. În esenţă, ei vor fi sinele nostru virtual, reprezentându-ne pe Internet şi chiar în viaţa reală, sub forma unui avatar holografic de teleprezenţă. Vor scrie mailuri pentru noi, vor stabili programări, vor efectua sarcini simple şi ne vor anticipa nevoile. Desigur, vom continua să fim responsabili pentru deciziile pe care le iau pentru noi, astfel că va trebui să fim atenţi în ceea ce priveşte gradul de autonomie pe care i-l vom acorda clonei noastre virtuale.

2. Computerele sunt peste tot, dar nevăzute

În viitor, computerele vor fi ubicue. Deja avem computere în maşini, în telefoane, jucării şi chiar în frigidere. Cu toate acestea, ele sunt vizibile, iar de multe ori trebuie să le ţinem în mână sau să folosim tastaturi pentru a introduce informaţii.

Aceste dispozitive devin, însă, tot mai mici ca urmare a revoluţiei miniaturizării aflate în desfăşurare. În scurt timp, dispozitivele de procesare se vor afla peste tot, însă vor fi complet invizibile, integrate în mediul care ne înconjoară. Aceste computere vor fi în hainele noastre, în accesoriile noastre şi chiar în lentilele noastre de contact. Pentru a le folosi vom apela la vorbire şi la tehnologii haptice (cu feedback tactil). Mai mult, este posibil ca aceste dispozitive să fie dotate cu un anumit nivel de „inteligenţă ambientală” care le va permite să acţioneze autonom în anumite condiţii.

Aşadar, în 2030 vom fi înconjuraţi de computere, dar fără a fi conştienţi de prezenţa lor.

3. Animale virtuale cu minţi digitale

Reproducerea digitală a unui creier uman va fi realizată, cel mai probabil, în cea de-a doua jumătate a acestui secol. Până atunci, însă, oamenii vor reuşi să emuleze pe computer creierul unor organisme mult mai simple. Astăzi există deja proiectul OpenWorm, un efort de a digitaliza creierul unui vierme nematod.

În următoarele două decenii, vom reuşi cu siguranţă să emulăm creierele altor organisme, cum ar fi furnicile şi albinele. Cine ştie, poate vom reuşi chiar să începem să emulăm creierele unor mamifere simple, precum şoarecii. Prin această reuşită vom crea animale virtuale care, practic, „trăiesc” în interiorul unui computer. Mai mult, este posibil ca în deceniul 2030 ca aceste creiere digitale să fie uploadate într-un avatar robotizat.

4. Primul proiect de geoinginerie pe scară largă aprobat oficial

Efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai greu de ignorat, fie că se manifestă sub forma unor superfurtuni, incendii pe scară largă sau temperaturi record. Fie că ne place sau nu, în viitor omenirea va apela la proiecte de geoinginerie. De altfel, discuţiile pe această temă deja au început.

Spre exemplu, 25 de cercetători au declarat de curând că a sosit momentul în care trebuie să începem să lucrăm pentru a concepe soluţii concrete de geoinginerie pentru a inversa efectele emisiilor de carbon. Cercetătorii se gândesc la „albirea norilor” stratocumulus prin introducerea, prin sprayere, a mici particule de apă de mare. Astfel, norii ar conţine mai multe particule, reuşind să reflecte mai multe raze solare înapoi în spaţiu şi compensând astfel efectul de încălzire globală provocat de emisiile de dioxid de carbon. Oamenii de ştiinţă sunt gata să demareze eforturile, însă ar avea nevoie de susţinere internaţională pentru a le desfăşura legal. Alţii, însă, lucrează deja la astfel de eforturi în mod ilegal: un afacerist american controversat, George Ross, a aruncat 100 de tone de sulfat de fier în Oceanul Pacific, stimulând astfel dezvoltarea fitoplanctonului. Imaginile din satelit arată o suprafaţă de 10.000 de kilometri pătraţi de plancton care au apărut în urma efortului lui Ross. Planctonul absoarbe dioxidul de oxigen din aer, iar apoi se scufundă la fundul oceanului. Ross speră să profite în urma acestui proiect prin obţinerea unor credite de emisii de carbon.

Plancton creat prin geoinginerie    

5. Internetul interplanetar

O persoană de pe Terra va ajunge pe Marte până în prima jumătate a deceniului 2030, fie că este vorba despre o agenţie guvernamentală sau de o companie privată. Indiferent cine va ajunge acolo, unul dintre primele lucruri pe care le face pe Planeta Roşie va fi să realizeze o conexiune de Internet cu Terra. De ce? Exploratorii (sau colonizatorii, dacă va fi vorba despre membrii proiectului Mars One) vor dori şi vor avea nevoie să acceseze şi să împărtăşească informaţii. De asemenea, este posibil să-şi dorească să efectueze cumpărături online.

6. Prima intervenţie cu adevărat anti-îmbătrânire

Astăzi există pe piaţă mii de produse care pretind că sunt „anti-îmbătrânire”, însă toate acestea sunt fie ceva cu efect pur cosmetic, fie o păcăleală. Nu există nimic disponibil în acest moment care să poată fie încetini, fie inversa efectele îmbătrânirii, nici măcar pastilele de resveratrol sau rapamicina.

Acest lucru va începe să se schimbe în jurul anului 2030. Futurologii şi gerontologii nu ştiu exact sub ce formă va avea loc această intervenţie anti-îmbătrânire. Ar putea fi o modificare genetică, precum cea efectuată de Cynthia Kenyon pentru a extinde longevitatea limbricilor cu peste jumătate din durata de viaţă. Cercetătorii desfăşoară deja eforturi pentru a cartografia constituţia genetică a oamenilor care trăiesc peste 100 de ani pentru a izola factorii care îi fac atât de longevivi. O altă variantă ar putea fi terapiile de refacere a telomerelor sau a mitocondriilor. Sau ar putea rezulta din numeroasele experimente efectuate în prezent pe şoareci.

7. Roboţi autonomi autorizaţi să ucidă

Ideea unor roboţi ucigaşi pare desprinsă din filmele SF, însă este foarte probabil să devină realitate.

Sistemele de arme sunt deja dotate cu un grad de autonomie, printre care se numără rachetele de croazieră. Sistemul Aegis Combat System, prezent pe navele americane, este dotat cu un mod autonom în care foloseşte computere şi radare puternice pentru a ghida armele ce sunt folosite pentru a distruge ţintele inamice. De asemenea, un robot proiectat de Samsung patrulează, controlat de la distanţă, prin zona de graniţă dintre Coreea de Sud şi Coreaa de Nord. Mai mult, sistemul american REDOWL poate fi uşor modificat pentru a-i permite să ucidă lunetişti fără intervenţie umană.

În ciuda apelurilor publice de a opri conceperea unor maşinării-soldat care identifică şi ucid fără intervenţie umană, liderii militari nu vor ezita să folosească un robot atunci când elimină riscul de a pierde un soldat. Mai mult, în cele din urmă aceşti roboţi vor depăşi capacităţile omeneşti în ceea ce priveşte mai multe domenii fizice şi cognitive, fiind posibil să aibă loc o veritabilă cursă a înarmărilor care duce la conceperea unor maşinării tot mai eficiente.

8. Organe şi carne crescute în laborator

Ne aflăm în mijlocul unei revoluţii a biotehnologiei, iar beneficiile acesteia încep, în sfârşit, să apară. Medicina personalizată va deveni realitate în următoarele decenii, iar medicii vor putea să ne prescrie medicamente realizate pentru a se potrivi în mod exact constituţiilor noastre genetice. Biologii sunt foarte aproape de a reuşi să producă ţisut diferenţiat din propriile noastre celule stem. Acest lucru va permite, în cele din urmă, să ne creştem propriile noastre organe, inclusiv inima, fără mai fi nevoie de donatori şi fără a mai exista riscul respingerii.

Aceste biotehnologii ar putea lucra în tandem cu imprimantele 3D. De curând, oamenii de ştiinţă au reuşit să tipărească 3D o ureche cibernetică ce foloseşte elemente electronice integrate. În viitor, am putea chiar să tipărim celule stem embrionice şi ţesuturi sintetice. De altfel, aceste imprimante au fost deja folosite pentru a tipări o cohlee artificială.

De asemenea, în următoarele două decenii vom reuşi în mod cert să ne creştem în laborator sau să tipărim carne artificială.

9. Fabricatoare personale în fiecare casă

Poate că nu vor fi prezente chiar în fiecare casă, însă aceste dispozitive vor deveni la fel de răspândite cum sunt astăzi playerele DVD sau imprimantele 2D tradiţionale. Imprimantele 3D promit să aibă un efect revoluţionar.

Capacitatea de a ne produce propriile produse chiar acasă va transforma modelele tradiţionale de producţie. La început vom fi nevoiţi să plătim pentru a descărca specificaţiile produselor, dar în cele din urmă, ca rezultat al mişcării open source, multe dintre aceste produse vor fi disponibile gratuit.

10. Oceanele vor satisface setea omenirii

Desalinizarea pe scară industrială va deveni realitate până în 2030. Ca urmarea a dezvoltării domeniului energiei solare, mai exact mulţumită dezvoltării unor celule fotovoltaice ieftine şi scalabile, vom putea construi centrale solare masive care vor folosi căldura reziduală pentru a elimina sarea din apa oceanelor. Experţii prezic că deficitele de apă potabilă tot mai mari vor putea fi acoperite tot mai mult datorită acestor centrale solare şi a altor tehnologii începând cu deceniul 2020, urmând ca până în 2030 cea mai mare parte a producţiei de apă potabilă să fie realizată prin această metodă.

Sursa: io9