În mod inedit, bombele nucleare folosite acum câteva decenii ar putea salva elefanţii de la dispariţie!

Zeci de mii de elefanţi sunt vânaţi anual pentru fildeşul lor. Se estimează că mai trăiesc cel mult 470.000 de elefanţi africani, fiind o specie vulnerabilă, iar elefantul asiatic mai numără doar 30.000 de exemplare, fiind ameninţat cu dispariţia.

În ciuda tratatelor internaţionale ce interzic din 1975 comerţul cu fildeş provenit de la elefanţii asiatici şi din 1989 cel provenit de la elefanţii africani, măcelul continuă, în mare parte deoarece poliţiştii nu dispun de metode prin care să stabilească vârsta fildeşului.

• Cum a scăpat de execuție ginerele lui Nicolae Ceaușescu? „Eu și Zoia, și Nicu am fost…
• Cine a prevestit căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu încă din 1987?

„Am conceput un instrument care ne permite să stabilim vârsta unui colţ sau a unei bucăţi de fildeş, iar acest lucru ne spune dacă a fost achiziţionat legal”, afirmă Kevin Uno, autorul studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences în care este descrisă noua metodă.

„Metoda noastră de datare este accesibilă ca preţ tuturor guvernelor şi agenţiilor ce aplică legea, fiind un instrument ce poate ajuta combatarea braconajului şi a crizelor comerţului ilegal”, spune Uno, cercetător postdoctoral la Universitatea Columbia.

Testul costă aproximativ 500 de dolari şi foloseşte o tehnică de analizare a cantităţii de carbon-14 din ţesuturile de origine animală.

Carbon-14 s-a format în atmosferă în urma testelor nucleare efectuate la nivelul solului în anii ’50 şi ’60 de către SUA în Nevada şi Uniunea Sovietică în Siberia.

Nivelul de carbon-14 a atins vârful maxim în anii 60, fiind în continuă scădere de atunci. Testul conceput de cercetători ar trebui să continue să fie eficient pentru încă aproximativ 15 ani, moment în care nivelul atmosferic al carbonului-14 va coborî la nivelul înregistrat înainte de testele nucleare.

Cercetătorii au testat noua tehnică pe 29 de ţesuturi de origine vegetală şi animală, printre care colţi de elefant, colţ de hipopotam, dinţi de câine, păr de maimuţă şi iarbă din Kenya, fiecare mostră fiind colectată între 1905 şi 2008 la date cunoscute.

Specialiştii au descoperit că diferitele ţesuturi ce s-au format în acelaşi timp prezentau acelaşi nivel de carbon-14.

Cele mai vechi patru mostre erau de la animale care au murit între 1905 şi 1953, acestea prezentând cel mai mic nivel de carbon-14, deoarece decedaseră înainte de efectuarea testelor nucleare.

„Cu o datare precisă a vârste fildeşului putem verifica dacă este vorba de comerţ legal sau nu”, spune Uno.

„Anual, 30.000 de elefanţi sunt măcelăriţi pentru colţii lor, astfel că este o nevoie disperată de a aplica tratatul ce interzice comerţul la nivel mondial şi de a reduce cererea pentru fildeş”, subliniază specialistul.

Elefanţii africani suferă o reducere accelerată a populaţiei ca rezultat al braconajului pentru fildeş şi al pierderii habitatului. Elefanţii asiatici sunt în pericol de dispariţie, WWF estimând că aceştia mai numără între 25.600 şi 32.750 de exemplare.

Aproximativ 70% din fildeşul braconat este vândut în China, SUA fiind cea de-a doua piaţă de desfacere.

Sursa: AFP