Home » D:News » „Fasciculele de lumină răsucite” – descoperirea care va spori în mod extraordinar lăţimea de bandă a Internetului

„Fasciculele de lumină răsucite” – descoperirea care va spori în mod extraordinar lăţimea de bandă a Internetului

„Fasciculele de lumină răsucite” – descoperirea care va spori în mod extraordinar lăţimea de bandă a Internetului
Publicat: 28.06.2013
Fasciculele de lumină „răsucite” ar putea spori în mod considerabil lăţimea de bandă a Internetului, ceea ce va duce la adăugarea unor „noi niveluri” pe „autostrada informaţiei”, arată o cercetare publicată în jurnalul Science.

Traficul pe Internet creşte în mod exponenţial, motiv pentru care cercetătorii încearcă să identifice metode prin care cablurile de fibră optică să poată cuprinde mai multă informaţie. Una dintre metodele folosite cu succes în ultimii 20 de ani a fost adăugarea mai multor „benzi de circulaţie”, folosind diferite culori (lungimi de undă) pentru diferite semnale. Însă pentru a compensa pentru faptul că au fost adăugate noi „benzi de circulaţie” a fost nevoie ca fiecare dintre acestea să fie îngustate. Aşadar, ca pe o autostradă reală, o îngustare prea mare a benzilor ar duce la amestecarea lor.

În ultimii ani, mai multe grupuri de cercetători au încercat să codeze informaţia în forma unor fascicule de lumină pentru a reduce aglomerarea, folosind o proprietate a luminii cunoscută sub numele de „moment cinetic orbital”. În prezent, datele de pe Internet sunt transmise cu ajutorul unor fascicule drepte de lumină, însă anumite filtre pot răsuci lumina astfel încât să se deplaseze în spirală.

Experimentele efectuate până acum folosind acest efect au arătat că fasciculele de lumină tind să se amestece atunci când este folosit acest efect la o distanţă de un metru.

Acum, însă, o echipă de cercetători de la Universitatea Boston din Massachusetts şi de la Universitatea Southern California din Los Angeles au descoperit o metodă prin care fasciculele de lumină pot rămâne separate pentru o distanţă record de 1,1 kilometri.

Cercetătorii au proiectat şi au construit un cablu din sticlă de 1,1 kilometri lungime, iar apoi au trimis de-a lungul său atât fascicule drepte, cât şi fascicule spiralate de lumină. Oamenii de ştiinţă au descoperit că lumina de la capătul cablului se potrivea cu cea lansată de la începutul său, astfel că fasciculele de lumină nu se intercalau. În interiorul cablului, indexul de refracţie varia, astfel că fasciculele în forme diferite călătoreau la viteze diferite. „Acest lucru mi-a permis să ţin fasciculele separate”, a comentat Siddharth Ramachandran, inginer şi totodată lider al echipei de cercetători de la Universitatea Boston.

Cercetătorii au demonstrat că prin acest cablu de 1,1 kilometri pot fi transmise cantităţi uriaşe de date, de până la 1,6 terabiţi pe secundă, adică echivalentul a 8 discuri Blu-Ray pe secundă.

Ramachandran afirmă că echipa sa a arătat că pot fi folosite aproximativ 10 forme diferite ale luminii pentru a transmite informaţii. Acest lucru este foarte important, deoarece fiecare formă ar putea reprezenta un nivel nou pe „autostrada informaţiei”. Pe fiecare nivel, datele ar putea fi împărţite în mai multe benzi de lumină, maximizând fluxul informaţiei. 

Oamenii de ştiinţă subliniază că va dura ceva timp până când reuşita va părăsi laboratorul pentru a ajunge în lumea reală, pentru că în acest moment cablurile de Internet nu pot transmite decât fascicule de lumină drepte. Ramachandran afirmă că un ţel intermediar este instalarea acestor cabluri speciale, ce sunt capabile să transmită fluxuri de lumină spiralate, în „fermele de servere” folosite de companii precum Facebook.

Miles Padgett, un fizician de la Universitatea Glasgow ce nu a luat parte la acest studiu, este impresionat de cercetare şi optimist în ceea ce priveşte potenţialul acestei descoperiri. „Într-o bună zi, această amplificare a lăţimii de bandă va permite ca toată lumea să folosească Skype în acelaşi timp”, a comentat Padgett.

Cercetarea a fost finanţată de DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), organizaţia de cercetare a armatei americane.

Surse: Nature, AFP

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare