Home » D:News » De ce kilogramele în plus ne cresc riscul de a suferi de cancer? Cercetătorii au descoperit răspunsul

De ce kilogramele în plus ne cresc riscul de a suferi de cancer? Cercetătorii au descoperit răspunsul

Publicat: 27.06.2013
De ce creşte obezitatea riscul de a dezvolta cancer? Un nou studiu sugerează că de vină ar putea fi un amestec nepotrivit de bacterii din intestin.

Cercetătorii relatează că şoarecii obezi prezintă un microbiom modificat, iar aceste bacterii produc un acid ce provoacă daune ADN-ului, ceea ce face şoarecii mai predispuşi la cancer de ficat. Rezultatele studiului sugerează că bacteriile ajută la dezvoltarea cancerului, descoperire ce ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să prezică şi să prevină această afecţiune.

Statisticile arată că obezitatea creşte riscul ca o persoană sufere de anumite tipuri de cancer, inclusiv de tumori la ficat şi colorectale, însă până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să identifice mecanismul din spatele acestei legături. Ei au suspectat că microbiomul – comunitatea complexă compusă din miile de miliarde de microbi ce trăiesc în intestinele noastre – joacă un rol. Aceste bacterii joacă un rol în apariţia altor afecţiuni, cum ar fi inflamaţiile cronice ale colonului, alergiile şi chiar problemele cardiace.

Eiji Hara, un specialist în biologie moleculară din cadrul Japanese Foundation for Cancer Research din Tokyo, a studiat alături de colegii săi legătura dintre cancer şi microbiom, făcând acest lucru cu ajutorul unor şoareci normali şi a unora obezi. Cercetătorii au început cercetarea cu două grupuri de şoareci: exemplare cu o greutate normală ce au fost hrăniţi cu o dietă obişnuită şi şoareci care au avut parte o dietă bogată în grăsimi până când au devenit obezi. Pentru a stimula şoarecii să dezvolte cancer („şoarecii nu fumează şi nici nu beau alcool, deci nu prea fac cancer”, a explicat Hara), cercetătorii au expus animalele la o substanţă chimică provocatoare de cancer la scurt timp după naştere.

Şoarecii prezentau aceeaşi legătură între obezitate şi cancer observată la oameni şi la alte animale. Doar 5% dintre şoarecii cu o greutate normală ce fuseseră expuşi la substanţa cancerigenă au dezvoltat cancer ulterior în viaţă, pe când toţi şoarecii obezi au făcut cancer. Atunci când cercetătorii au reprodus experimentul folosind şoareci concepuţi pentru a fi obezi indiferent de dietă, au observat din nou o incidenţă sporită a cancerului, ceea ce sugerează că obezitatea în sine, nu dieta animalelor, este ceea ce creşte riscul de cancer.

Şoarecii obezi erau predispuşi la cancer de ficat, iar tumorile lor prezentau concentraţii ridicate de molecule, cunoscute sub numele de citokine proinflamatorii, ce stimulează inflamaţia. De asemenea, şoarecii obezi prezentau un nivel mai mare al acidului dezoxicolic (DCA), un produs secundar ce rămâne după ce anumite bacterii din intestin procesează acizii biliari produşi de ficat. DCA-ul afectează ADN-ul şi este asociat anumitor cancere în rândul oamenilor.

Pentru a vedea de unde originează aceste două elemente – citokinele proinflamatorii şi nivelul sporit al DCA-ului – cercetătorii au analizat microbiomul animalelor. Ei au descoperit că şoarecii obezi prezentau un mix diferit al bacteriilor. Spre exemplu, în şoarecii obezi se găseau mai multe tulpini de bacterii gram-pozitiv. Atunci când Hara şi colegii săi au tratat şoarecii cu vancomicină, un antibiotic ce atacă bacteriile gram-pozitiv, animalele au prezentat o reducere a incidenţei cancerului şi a nivelului de DCA. Mai mult, reducerea nivelului de DCA în mod direct (prin stimularea secreţiei de acid biliar sau prin încetinirea procesării acidului biliar) ducea la rândul său la reducerea riscului de cancer, pe când creşterea nivelului de DCA ducea la creşterea riscului de cancer.

Toate aceste rezultate sugerează că obezitatea provoacă un efect de domino cauzator de cancer, în care DCA-ul joacă un rol cheie. Microbiomul se schimbă, stimulând creşterea populaţiilor de bacterii care produc mai mult DCA. Apoi, DCA-ul în exces afectează ADN-ul şi provoacă inflamaţie în ficat, ceea ce duce la cancer la ficat.

Am fost foarte surprins de acest proces. Nu ne-am aşteptat niciodată ca schimbările din microbiom să provoace un risc mai mare de cancer”, a explicat Hara.

„Cred că acest studiu este foarte interesant”, a comentat Peter Turnbaugh, un microbiolog de la Universitatea Harvard ce nu a luat parte la cercetare. „Pentru foarte mult timp a fost un mister de ce obezitatea creşte riscul de cancer. Cercetătorii oferă o explicaţie foarte convigătoare ce afirmă că microbiomul joacă un rol”, spune Turnbaugh.

Turnbaugh subliniază că este nevoie de mai multe cercetări pentru a arăta că un mecanism similar acţionează şi în rândul oamenilor. Dacă dacă acesta acţionează în această manieră, rezultatele studiului ar putea deschide calea spre metode mai bune de prezicere şi de tratare a cancerului. Măsurarea nivelului de DCA, spre exemplu, ar putea permite doctorilor să analizeze riscul de cancer şi să ia măsuri pentru a preveni apariţia afecţiunii.

„Dacă este adevărat că producerea acestui acid duce la cancer, atunci am putea inhiba producerea sa prin manipularea dietei sau prin reglarea comunităţilor microbiene din trupurile oamenilor”, a comentat Turnabugh. „Dar mai avem multe de învăţat până atunci”, a concluzionat cercetătorul.

Sursa: Science Mag

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare