Oamenii de ştiinţă au descoperit o legătură surprinzătoare între uragane şi poluarea provocată de oameni

Cercetarea oferă o nouă dovadă ce atestă impactul omenirii asupra climei, arătând că există o legătură între aceste furtuni tropicale puternice şi aerosoli, termenul ştiinţific ce desemnează particulele de materie suspendate într-un gaz.

Aerosolii pot fi produşi în mod natural, ca în cazul norilor vulcanici, a ceţii sau al norilor obişnuiţi, însă pot fi totodată creaţi de om, cum sunt particulele produse prin arderea cărbunelui şi a petrolului.

• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
• Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski

Studiul s-a concentrat asupra particulelor din America de Nord şi Europa ce au fost generate mai ales prin arderea combustibililor fosili.

Cercetătorii de la Met Office din Marea Britanie au creat simulări meteorologice pentru perioada cuprinsă între 1860 şi 2050. Oamenii de ştiinţă au descoperit că furtunile tropicale se înregistrau mult mai rar în perioadele în care emisiile de origine umană duceau la creşterea cantităţii de aerosoli din Atlanticul de Nord.

„Creşterea emisiilor antropogene, mai ales a aerosolilor, înregistrată în cea mai mare parte a secolului trecut a dus la reducerea activităţii uraganelor”, a explicat Ben Booth, coautor al studiului.

„Efectul de răcire al aerosolilor produşi de oameni pare să fi avut un impact regional asupra climei mai mare decât am estimat în trecut”, a adăugat cercetătorul.

Aerosolii reflectă razele solare şi schimbă gradul de strălucire a norilor, ceea ce schimbă nivelul de căldură generată de Soare ce ajunge la suprafaţa oceanului, sugerează autorii.

Căldura oceanului produce energia necesară pentru furtunile tropicale, care în condiţii extreme se pot transforma în uragane distructive.

În mod inedit, studiul arată că măsurile luate începând cu anii ’80 pentru a reduce poluarea şi a îmbunătăţi calitatea aerului au dus la reducerea nivelului de aerosoli, ceea ce a stimulat activitatea uraganelor.

„Reducerea poluării în ultimii 20 de ani a fost benefică pentru sănătatea oamenilor şi a permis ploilor din Sahel să revină după secetele din anii ’80, însă totodată pare să fi contribuit la o creştere a activităţii uraganelor în Oceanul Atlantic”, a explicat Booth.

Acesta este primul studiu care demonstrează o legătură între aerosoli şi furtunile tropicale din Oceanul Atlantic.

Cercetătorii estimează că, în viitor, gazele cu efect de seră, ce durează mult mai mult decât aerosolii, vor avea cea mai mare influenţă asupra frecvenţei furtunilor tropicale. O altă cercetare publicată în Nature Climate Change sugerează că numărul de furtuni tropicale nu va creşte în viitor, însă intensitatea acestora va înregistra o amplificare.

„Anotimpul uraganelor” în Atlantic durează din iunie până în noiembrie. Pentru 2013, NOAA (US National Oceanic and Atmospheric Administration) a prezis 13-20 de furtuni „cu nume”, 7-11 uragane şi 3-6 uragane majore.

Sursa: AFP