Acest segment al faliei Anatoliei de Nord, situat sub Marea Marmara, la mică distanţă de oraşul în care trăiesc 15 milioane de persoane, a fost îngrijorător de tăcut în ultimii ani. Cercetătorii se tem că acest lucru ar putea sugera o acumulare a tensiunii.
„Blocul pe care l-am identificat ajunge la 10 kilometri adâncime în zona faliei şi nu a dat dovadă de vreo activitate seismică de când am început să efectuăm măsurători acum mai bine de patru ani”, a explica Marco Bohnhoff, profesor în cadrul German Research Centre for Geosciences (GFZ) din Potsdam, în apropiere de Berlin.
„Acest lucru ar putea sugera că mult-aşteptatul seism din Marmara ar putea origina din această zonă”, a mai spus profesorul.
Falia Anatoliei de Nord, ce a fost creată în urma coliziunii dintre Placa Anatoliană cu cea Eurasiatică, se întinde de-a lungul a 1.500 de kilometri în nordul Turciei.
În partea de vest a faliei s-a înregistrat un cutremur în 1912, la Ganos, în apropiere de Marea Egee. În partea de est, o „serie-domino” de cutremure a avut loc în 1939, 1942, 1951, 1967 şi 1999, aceste seisme mutând porţiunea de stres spre vest, aducând-o mai aproape de Istanbul.
Cercetătorii spun că o porţiune situată sub Marea Marmara, aflată între cele două porţiuni în care stresul a fost eliberat de cutremure, nu a mai „beneficiat” de un seism care să elibereze tensiunea din 1766. Acesta este motivul pentru care specialiştii sunt îngrijoraţi.
Pentru a înţelege mai bine această porţiune, cercetătorii de la GFZ şi de la Observatorul Kandilli din Istanbul au montat o serie de senzori seismici în partea de est a Mării Marmara.
Specialiştii calculează că falia Anatoliană se deplasează, în mod normal, cu 25-30 de milimetri spre vest în fiecare an. Această mişcare naturală este blocată însă de o porţiune micî, de aproximativ 30 de kilometri, situată sub un lanţ de nouă mici insule cunoscute sub numele de Insulele Prinţului (Prens Adaları), cea mai mare fiind Büyükada, o destinaţie turistică foarte populară situată în apropiere de Istanbul.
„Tăcerea seismică înregistrată în zona Insulelor Prinţului contrastează cu activitatea de fundal din regiunea Izmit-Marmara”, avertizează cercetătorii în studiul publicat în jurnalul Nature Communications.
Cercetarea ia în calcul şi posibiltiatea ca stresul acumulat sub aceste insule să fie eliberat „aseismic”, adică atât de treptat încât să nu poată fi detectat. Însă acest scenariu este implauzibil, afirmă cercetătorii.
„Dovezile noastre sugerează că această porţiune este blocată şi reprezintă, aşadar, un potenţial punct de nucleaţie pentru un nou cutremur în zona Marmara – iar acest potenţial are implicaţii semnificative pentru Istanbul”, avertizează cercetătorii.
Oamenii de ştiinţă nu fac nicio predicţie referitoare la proporţiile cutremurului sau la data când ar putea avea loc. Cu toate acestea, ei subliniază că o estimare publicată în 2004 a ajuns la concluzia că există o probabilitate cuprinsă între 35% şi 70% că în această zonă va avea loc un seism cu magnitudinea mai mare de 7 până în 2034.
De asemenea, alţi cercetători au sugerat că există posibilitatea apariţiei mai multor tipuri de cutremure în lanţ, ce pot produce mai puţină mişcare la sol, dar care prezintă un risc mai mare de a produce tsunami-uri, deoarece deplasează fundul mării.
Ultimele cutremure de mari dimensiuni pe falia Anatoliei de Nord au avut loc în 1999 – un cutremur cu magnitudinea de 7,1 în Duzce şi unul de 7,4 în Izmit – şi au provocat aproximativ 20.000 de morţi.
Sursa: AFP