Informaţia pe care ar trebui să o cunoască toţi oamenii: cum ne afectează unul dintre cele mai nocive şi mai răspândite obiceiuri

Cercetările arată că majoritatea oamenilor au nevoie de şapte-opt ore de somn pentru a funcţiona la nivelul optim. Persoanele care dorm insuficient noapte de noapte îşi pot compromite sănătatea şi chiar pot să-şi scurteze viaţa. De la cele mai fragede vârste până la bătrâneţe, efectele somnului insuficient pot afecta în mod semnificativ memoria, învăţarea, creativitatea, productivitatea, stabilitatea emoţională şi sănătatea fizică.

Specialiştii în somn de la University of Pittsburgh School of Medicine and Western Psychiatric Institute and Clinic afirmă că printre sistemele corpului ce sunt afectate în mod negativ de somnul insuficient se numără inima, plămânii, rinichii, apetitul, metabolismul şi controlul greutăţii, funcţionarea sistemului imunitar şi rezistenţa la afecţiuni, sensibilitatea la durere, timpul de reacţie, starea de spirit şi funcţionarea creierului.

De asemenea, somnul de o proastă calitate este totodată un factor de risc pentru depresie şi dependenţa de droguri şi alcool, mai ales ales în rândul persoanelor ce suferă de tulburare de stres post-traumatic (PTSD), explică Anne Germain, profesor de psihiatrie la Universitatea Pittsburgh. Persoanele afectate de tulburarea de stres post-traumatic tind să-şi retrăiască traumele atunci când încearcă să doarmă, lucru ce le menţine creierul într-o stare alertă.

Dr. Germain studiează ce se întâmplă în creierul veteranilor de război ce suferă de PTSD în timp ce aceştia dorm, sperând ca acest lucru să conducă la conceperea unor tratamente mai eficiente pentru ei şi pentru persoanele ce suferă de un nivel mai mic al stresului, dar care duce la dereglarea somnului.

Persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile. Timothy H. Monk, directorul Human Chronobiology Research Program din cadrul Western Psychiatric Institute and Clinic, coordonează un studiu ce se întinde de-a lungul a 5 ani şi care studiează ritmul circadian, calitatea somnului, reactivitatea la stres, funcţionarea cerebrală şi genetica în cadrul persoanelor în vârstă. Monk afirmă că „semnalul circadian nu este la fel de puternic pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă”.

Cercetătorul a descoperit că multe persoane în vârstă obţin beneficii importante în urma unui tratament standard pentru insomnie, ce include măsuri precum respectarea unui program regulat de somn, evitarea cofeinei şi a aţipelilor spre finalul zilei şi reducerea distragerilor provocate de surse de lumină, zgomot sau de animalele de companie.

Specialiştii spun că nu ar trebui să fim surprinşi de faptul că numeroase elemente ale corpului uman pot fi afectate de somnul insuficient. „Somnul afectează aproape fiecare ţesut din corpul nostru”, explică dr. Michael J. Twery, specialist în somn la National Institutes of Health.

Mai multe studii au arătat că există o legătură între somnul insuficient şi creşterea în greutate. Pe lângă faptul că persoanele care nu dorm suficient au mai mult timp să mănânce şi bea, acestea prezintă o schimbare importantă faţă de persoanele care beneficiază de o cantitate normală de somn: nivelul hormonului leptină, ce transmite creierului mesajul de saţietate, este mai scăzut, iar nivelul hormonului ghrelină, care stimulează apetitul, este mai ridicat.

În plus, metabolismul se încetineşte atunci când ritmul circadian şi somnul sunt dereglate. Dacă această încetinire nu este contracarată prin creşterea activităţii fizice şi prin reducerea caloriilor consumate, ea poate duce la creşterea în greutate cu 5 kilograme într-un an.

De asemenea, capacitatea corpului de a procesa glucoza este afectată negativ, ceea ce poate duce la diabet de tip 2. Într-un studiu efectuat pe bărbaţi tineri şi sănătoşi, cercetătorii au descoperit că atunci când aceştia au fost forţaţi să doarmă 4 ore pe noapte timp de 6 nopţi consecutive, nivelul glicemiei şi cel al insulinei din corp erau similare cu cele ale persoanelor clasificate ca prediabetice. De asemenea, riscul de a suferi de afecţiuni cardiovasculare şi de atac cerebral este mai mare în rândul persoanelor ce dorm mai puţin de şase ore pe noapte. Chiar şi o singură noapte de somn insuficient poate duce în rândul persoanelor ce suferă de hipertenesiune la o creştere a tensiunii arteriale ce se menţine de-a lungul întregii zile. Totodată, somnul insuficient este asociat calcifierii arterelor coronare şi unui nivel ridicat al factorilor de inflamaţie asociaţi afecţiunilor inimii. (În ceea ce priveşte sănătatea inimii, şi somnul excesiv poate fi riscant. Un studiu a arătat că femeile care dormeau mai mult de 9 ore pe zi prezentau un risc mai mare de afecţiuni cardiace).

Riscul de cancer poate fi mai mare în rândul persoanelor care nu beneficiază de somn suficient. Un studiu japonez efectuat pe 24.000 de femei cu vârste cuprinse între 40 şi 79 de ani a arătat că femeile care dormeau mai puţin de 6 ore pe noapte prezentau un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Riscul crescut ar putea fi rezultatul unei secreţii reduse a hormonului somnului, melatonina. Un alt studiu efectuat de Eva S. Schernhammer de la Harvard Medical School a identificat o legătură între nivelul scăzut al melatoninei şi un risc crescut de a suferi de cancer la sân.

Alt studiu, efectuat de cercetătorii de la Case Western Reserve University pe 1.240 de persoane a identificat un risc sporit de a dezvolta polipi colorectali cu potenţial cancerigen în rândul persoanelor ce dormeau mai puţin de şase ore pe noapte.

De asemenea, copiii pot suferi dereglări hormonale din cauza somnului insuficient. Hormonul de creştere este eliberat în corp în timpul somnului adânc. Acesta nu stimulează doar creşterea în rândul copiilor, ci creşte totodată şi masa musculară şi repară celulele deteriorate atât în rândul copiilor, cât şi în cazul adulţilor.

Dr. Vatsal G. Thakkar, un psihiatru de la Universitatea New York, a descris recent mai multe dovezi care sugerează că mulţi copii ce nu au parte de suficient somn sunt diagnosticaţi eronat ca suferind de ADHD (deficit de atenţie şi hiperactivitate). Într-un studiu, 28% dintre copii cu probleme de somn prezentau simptome tipice tulburării ADHD, chiar dacă nu îndeplineau criteriile de diagnostic pentru această tulburare.

În timpul somnului, corpul nostru produce citokine, hormoni celulari care ajută la combaterea infecţiilor. Din acest motiv, persoanele care nu dorm suficient ar putea fi mai predispuse la infecţii precum răceala şi gripa. Într-un studiu efectuat pe 153 de persoane sănătoase, Sheldon Cohen şi colegii săi de la Carnegie Mellon University au descoperit că persoanele care dormeau mai puţin de 7 ore pe noapte erau de 3 ori mai predispuse să dezvolte simptome ale răcelii atunci când erau expuse la un virus al răcelii decât persoanele care dormeau cel puţin 8 ore.

Unele dintre cele mai insidioase efecte ale somnului insuficient se manifestă în cadrul proceselor mentale precum învăţarea, memoria, judecata şi rezolvarea problemelor. În timpul somnului, creierul codifică noi căi ale învăţării şi memoriei, iar somnul suficient este necesar pentru ca aceste căi să funcţioneze la nivelul optim. Persoanele care au dormit suficient prezintă o capacitate mai mare de a învăţa o sarcină nouă şi de a-şi aminti ce au învăţat. Declinul cognitiv asociat îmbătrânirii ar putea fi parţial rezultatul cronicizării problemelor de somn.

Atunci când nu dormim suficient, gândirea ni se încetineşte, concentrarea devine mai dificilă şi este mai probabil să luăm decizii proaste şi să ne asumăm riscuri exagerate. În testele de şofat, persoanele care nu au dormit suficient obţin rezultate similare persoanelor aflate sub influenţa alcoolului, iar performanţele nu se îmbunătăţesc indiferent de cantitatea de cofeină consumată şi nici după expunerea la aer rece.

Aşadar, data viitoare când vizitaţi doctorul de familie, relataţi-i cât de mult şi cât de bine dormiţi. Această informaţie ar putea fi la fel de importantă pentru sănătatea dumneavoastră ca nivelul tensiunii arteriale sau al colesterolului din sânge.

Sursa: New York Times