Robotul-pisică: viitoarea tehnologie utilizată în misiunile de cercetare şi salvare (VIDEO)

Deşi, robotul nu are cap, este destul de uşor de observat că el este inspirat de morfologia pisicii. Robotul „pui de ghepard” este dotat cu patru membre care îl fac să fie foarte rapid şi stabil. Scopul platformei este aceea de a încuraja cercetările în biomecanică. Roboţii dezvoltaţi pe baza acestui concept vor putea, în cele din urmă, să fie utilizaţi în misiuni de cercetare şi salvare, sau pentru explorare. 

Acest robot este cel mai rapid din categoria lui, mai exact din categoria roboţilor mici patrupezi cu o greutate sub 30 de kilograme. În timpul testelor, s-a constatat că robotul are capacitatea de parcurge o distanţă de 7 ori mai lungă decât corpul său în doar o secundă. 

• Furie în Danemarca după declarațiile lui Donald Trump despre Groenlanda
• OpenAI și-ar putea construi propriul robot umanoid

Deşi, nu este la fel de agil ca o pisică adevărată, robotul are caracteristici de autostabilizare pentru momentele în care aleargă cu viteza maximă sau pentru situaţiile care întâlneşte mici obstacole precum trepte. 

Mai mult, robotul este foarte uşor, compact şi robust, putând fi asamblat cu uşurinţă din materiale ieftine şi uşor de găsit. 

Avantajele maşinăriei sunt redate de designul picioarelor sale. Cercetătorii au dezvoltat un nou model al acestui robot, unul creat pe baza reproducerii atente a picioarelor de felină. Numărul de segmente (trei la fiecare picior) şi proporţiile lor sunt la fel ca la pisici. Pentru reproducerea tendoanelor s-au folosit arcuri, în timp ce servomotoarele ţin locul muşchilor.

„Această morfologie îi oferă robotului proprietăţile mecanice de care beneficiază pisicile. Robotul este mai autonom”, a declarat cercetătorul Alexander Sprowitz. 

„Încă se află în stadiu experimental, dar ţelul pe termen lung este acela de a dezvolta maşini rapide şi agile pentru a le utiliza în explorare, de exemplu în situaţii de calamităţi naturale, pentru misiuni de cercetare şi salvare, în situaţii de calamităţi naturale”, a declarat Auke Ijspeert. 

Sursa: École Polytechnique Fédérale de Lausanne