O nouă modă tulbură Canada: doctorii sunt îngrijoraţi de oamenii ce-şi fac mintea mai puternică cu ajutorul stimulării cerebrale

La un moment dat, cântăreţul şi-a ataşat electrozii unui dispozitiv produs de compania sa din Edmonton şi a supus cortexul auditiv al creierului unui „tratament” ce consta într-o doză mică de electricitate. Care a fost rezultatul? Siever susţine că a suferit o îmbunătăţire considerabilă în abilitatea de a auzi înălţimea sunetelor, inclusiv pe cele produse de el atunci când greşea.

„Acum sunt atent să îmi acordez toate instrumentele şi să-mi repet vocalizele mereu, deoarece sunt mult mai sensibil la nuanţe”, a explicat Siever.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Siever nu era sub supravegherea vreunui doctor sau a vreunui psiholog atunci când a efectuat acest experiment, şi nu este el însuşi vreun specialist. El face parte însă dintr-o tendinţă extraordinară ce stârneşte entuziasm în rândul amatorilor şi îngrijorare în rândul medicilor: stimularea cerebrală autoindusă.

(Foto: Shutterstock.com)

Dispozitivul la care Siever a apelat utilizează stimularea transcranială cu ajutorul curentului continuu (transcranial direct current stimulation, tDCS), o tehnologie folosită în ultimii ani de cercetătorii din lumea întreagă pentru a identifica o serie de rezultate fascinante. Spre exemplu, tDCS stimulează creativitatea. De asemenea, unele studii arată că această stimulare creşte performanţele cognitive cu până la 250% şi poate să îmbunăţească memoria, să ducă la creşterea capacităţii de a rezolva probleme şi să potenţeze abilităţile matematice. Alte studii sugerează că tDCS poate trata afecţiuni precum depresia şi, totodată, să îmbunătăţească şi minţile oamenilor sănătoşi.

Dispozitivele sunt simple, ieftin de realizat şi relativ sigure, motive ce stau la baza acestei mişcări tot mai mari. Pe internet se găsesc aparate gata asamblate de vânzare cu 250$ şi kit-uri de asamblare însoţite de ghiduri amănunţite.

„Este vorba de o baterie de nouă volţi şi de doi electrozi – e atât de simplu că se descurcă şi un copil”, a explicat Shirley Fecteau, şeful catedrei de neuroplasticitate din cadrul Universităţii Laval din Quebec. „Cred că din acest motiv tendinţa reprezintă un motiv semnificativ de îngrijorare pentru domeniul nostru”, a mai spus specialista.

Fecteau a observat primele manifestări ale acestui fenomen atunci când lucra în Boston, unde părinţii foloseau tDCS pentru a-şi trata, complet nesupravegheat de specialişti, copiii autişti.

(Foto: Shutterstock.com)

Un nou articol publicat de specialiştii în etică din cadrul Universităţii British Columbia sintetizează temerile tot mai mari ale specialiştilor cu privinţă la această tendinţă, aceştia argumentând că reglementarea (nu foarte dură) este necesară pentru a preveni potenţialele pericole asociate acestui fenomen.

Printre riscuri se numără inversarea polarităţii electrozilor, provocând astfel daune creierului, în loc de îmbunătăţiri, şi declanşarea unor schimbări ce au potenţialul de a avea efecte negative pe termen lung asupra elementelor biologice de bază ale creierului, subliniază cercetătorii în articolul publicat în Journal of Medical Ethics.

„Ar trebui ca această tehnologie să fie disponibilă în condiţii de siguranţă, asta e tot ce contează”, a declarat profesorul Peter Reiner, co-autor al cercetării şi totodată expert în neuroetică. „Există riscuri reale asociate utilizării acestei tehnologii acasă”, a menţionat Reiner.

Profesorul Fecteau crede că, în viitor, este plauzibil ca aceste aparate să fie folosite în siguranţă acasă, însă nu înainte de efectuarea unui număr mare de studii.

Oamenii de ştiinţă recunosc că nu există dovezi care să sugereze că cineva a fost vreodată rănit serios de această tehnologie. Temerile izvorăsc mai mult din lipsa de cunoaştere asupra modului în care tehnologia afectează oamenii pe termen lung, mai ales pe utilizatorii sănătoşi care îşi doresc doar să îşi amplifice abilităţile cognitive.

Un risc subtil, dar îngrijorător, ar putea fi abilitatea acestor dispozitive de a schimba comportamentul oamenilor. Cercetările efectuate de profesorul Fecteau şi de colegii săi sugerează că tDCS îi poate ajuta pe oameni să fie mincinoşi mai eficienţi şi să fie mai puţin empatici, două modificări ce ar putea încuraja acţiunile lipsite de scrupule.

Siever produce prin firma sa Mind Alive o serie de tratamente neurologice, iar dispozitivul tDCS în valore de 650 de dolari este comercializat în cea mai mare parte către psihiatri şi psihologi ce doresc să-şi trateze pacienţii. Totodată, Siever recunoaşte că vinde aproximativ 6 aparate pe an către indivizii ce doresc să-şi amplfice capacităţile cognitive, vânzările fiind efectuate după ce aceştia răspund corect la un mic test ce verifică dacă aceştia înţeleg cum funcţionează tehnologia.

Siever pledează pentru folosirea responsabilă şi informată a tDCS, dar totodată nu crede că este nevoie de reglementări pentru a restricţiona această tehnologie, pe care o numeşte „foarte sigură”.

Pe lângă îmbunătăţirea abilităţilor sale muzicale, această tehnologie este folosită de Siever pentru a-şi trata depresia cronică, tDCS dovedindu-se la fel de eficient. „Mă simt mereu gata de acţiune, plin de viaţă, cu mintea ageră. Sunt sigur că fără acest aparat aş fi divorţat şi aş fi consumat antidepresive în acest moment”, spune Siever.

Unii specialişti tratează depresia prin folosirea unor şocuri electrice mult mai puternice, acest tratament fiind folosit de decenii bune.

Aparatele tDCS sunt total diferite, prezentând un risc minim şi o portabilitate sporită. Majoritatea cercetătorilor folosesc o baterie de nouă volţi pentru a genera curent în valoarea de 2 miliamperi, adică 1/500 din cât ajunge într-un bec de 100 de waţi, iar acest curent ajunge la electrozii ataşaţi de craniu.

Neuroni    (Foto: Shutterstock.com)

Câmpul electric rezultat „modulează” neuronii din apropiere pentru a fi mai receptivi la semnalele pe care le primesc sau — în cazul în care polaritatea este inversată — inhibă reacţia acestora.

Cercetările sugerează că tehnologia poate atenua depresia şi trata simptomele atacului cerebral, ale schizofreniei, afecţiunii Parkinson şi alte probleme neurologice.

Nu acesta este motivul pentru care tehnologia capătă amploare în rândul amatorilor. Aceştia sunt intrigaţi de abilitatea tDCS de a stimula activitatea cognitivă — îmbunătăţind memoria, capacitatea de învăţare şi eficacitatea în efectuarea anumitor sarcini.

Rămâne o singură dezbatere în ceea ce priveşte aparatele tDCS: vor funcţiona cu adevărat? Experimentele ştiinţifice ce foloseau tehnici sofisticate de măsurare au detectat modificări subtile ale abilităţii cognitive provocate de tDCS, explică Marcelo Berlim, şeful secţie de cercetări neuromodulatoare în cadrul Institutului Douglas ce aparţine de Universitatea McGill. Este neclar, însă, dacă acest efect ar duce la îmbunătăţiri detectabile în viaţa de zi cu zi, a concluzionat specialistul.

(Foto: Shutterstock.com)

Sursa: National Post