Cauzele sunt multiple: schimbările climatice, degradarea solului, sporirea populaţiei şi creşterea preţurilor energiei.
Aceste concluzii îngrijorătoare reies din raportul AGRICULTURAL OUTLOOK 2013-2022, elaborat de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) şi FAO (Food and Agriculture Organization), un organism al ONU.
„În condiţiile în care preţurile energiei sunt deja mari şi cresc în continuare, iar creşterea producţiei s-a încetinit peste tot, cererea mare pentru alimente, furaje, fibre şi produse agricole de uz industrial va conduce la preţuri mai mari şi la riscuri de preţ semnficativ mai ridicate”, arată autorii raportului. (Risc de preţ = risc legat de posibilitatea ca într-o operaţiune de comerţ exterior să nu se obţină câştigul scontat sau să se înregistreze pierderi, din cauza modificării preţurilor internaţionale)
Unul dintre principalii factori care vor încetini creşterea producţiilor la nivel global va fi reprezentat de presiunile ambientale crescute, incluzând furtunile, secetele şi inundaţiile determinate de schimbările climatice.
În afară de fenomenele meteo extreme, şi alţi factori – schimbările în regimul precipitaţiilor, modificările de temperatură, alterarea stării solului, imprevizibilitatea atacului bolilor şi dăunătorilor – vor avea un impact asupra cantităţii de alimente disponibile.
Deşi creşterea populaţiei se va încetini în deceniul următor, în 2022 tot vor exista în lume 742 de milioane de guri de hrănit în plus, faţă de momentul actual.
Producţiile de plante alimentare, în special de cereale, şi-au încetinit creşterea în ultimele două decenii, parţial din cauza reducerii investiţiilor în cercetările agricole, afirmă raportul, şi este de aşteptat ca această tendinţă să se menţină şi în deceniul următor.
Aşadar, ne aşteaptă vremuri grele. Oferă experţii vreo soluţie?
„Măsurile de reducere a pierderilor şi risipei de alimente vor fi importante pentru acoperirea cererii crescânde de hrană şi pentru creşterea productivităţii”, spun autorii raportului.
Sursa: Grist