De ce este „cea mai proastă idee posibilă” să te odihneşti după ce mănânci?

Plimbările efectuate după masă ajută la menţinerea sub control a glicemiei la fel de bine ca o plimbare îndelungată, arată cercetătorii de la Universitatea George Washington.

Glicemia crescută de după mese poate duce la creşterea riscului de diabet de tip 2, aşadar „a te odihni după masă este cel mai rău lucru pe care îl poţi face”, se arată în noua cercetare.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Loretta DiPietro, autoarea studiului, afirmă că această cercetare este primul efort ştiinţific ce analizează efectele unei perioade scurte de activitate fizică ce are loc în „perioada periculoasă” de după mese, atunci când glicemia poate creşte brusc.

Cercetătoarea afirmă că nivelul ridicat al zahărului din sânge imediat după mese reprezintă un factor de risc ce joacă un rol cheie în progresia de la pre-diabet la diabetul de tip 2 şi afecţiunile cardiovasculare.

Studiul a arătat că trei plimbări de câte 15 minute sunt la fel de eficiente în a reduce glicemia de-a lungul unei perioade de 24 de ore ca o plimbare de 45 de minute efectuate în acelaşi ritm „uşor-spre-moderat”.

Cercetătorii au descoperit că plimbările efectuate după masă erau „mult mai eficiente” în „atenuarea acelor creşteri periculoase ale nivelului glicemiei ce apar după masă la persoanele în vârstă”.

Oamenii în vârstă sunt predispuşi la probleme cu glicemia după ce mănâncă deoarece au dezvoltat rezistenţă la insulină în muşchi, iar pancreasul secretă puţină insulină, subliniază cercetătorii.

Studiul arată că momentul cel mai bun pentru o plimbare este după cină, care de multe ori este cea mai mare masă a zilei, provocând astfel cea mai mare creştere a glicemiei.

Această creştere „se menţine adesea până dimineaţa”, se arată în noul studiu, „însă scade în mod considerabil” îndată ce oamenii încep să se plimbe.

Cercetătorii au studiat 10 persoane cu vârste de 60 de ani sau mari ce prezentau un risc de a dezvolta diabet de tip-2 din cauza nivelului prea ridicat al glicemiei şi ca urmare a activitităţii fizice insuficiente.

Dr. DiPietro afirmă că rezultatele acestui studiu ar putea duce la o „strategie ieftină” de prevenire a diabetului de tip 2, însă a subliniat că rezultatele trebuie să confirmate de studii mai ample.

Scăderea în greutate şi activitatea fizică sunt acceptate pe scară largă ca metode cheie de prevenire a diabetului de tip 2, ce apare atunci când corpul nu mai produce suficientă insulină pentru a funcţiona normal sau atunci când celulele corpului nu mai reacţionează la insulină.

Dr. Matthew Hobbs, şeful departamentului de cercetare din cadrul organizaţiei Diabetes UK, afirmă că studiul subliniază că activitatea fizică „este extrem de importantă” în ceea ce priveşte reducerea riscului de a dezvolta diabet de  tip 2. „Mesajul-cheie al acestui studiu este că orice tip de mişcare, chiar şi cu o intensitate redusă, este benefică”, a explicat Hobbs.

În România, conform datelor citate de ziarul Gândul, aproximativ 1,25 de milioane de oameni suferă de diabet de tip 2, dar doar 481.000 sunt luaţi în evidenţă de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, potrivit datelor CNAS. În plus, 30% dintre persoanele care suferă de diabet nu sunt diagnosticate.

Sursa: BBC News