Enigma Tunguska, mai aproape de rezolvare: un nou studiu oferă un indiciu preţios

Pe 30 iunie 1908, o explozie puternică a luminat cerul din zona râului Podkamennaya Tunguska din Rusia, culcând la pământ copacii de pe o suprafaţă de 2.000 de kilometri pătraţi. Martorii oculari au descris un obiect uriaş ce a trecut prin atmosferă şi a explodat înainte să ajungă la sol, lansând un val de căldură intensă de-a lungul regiunii.

Având un impact echivalent a 3-5 megatone de TNT, „fenomenul Tunguska” a fost cel mai mare impact documentat vreodată. Spre comparaţie, meteoritul care a căzut în regiunea Cheliabinsk în cursul acestui an a fost estimat la 460 de kilotone de TNT.

• Meteorologii anunță că vremea se răcește din nou
• Dezinformarea pare omniprezentă, dar este într-adevăr atât de răspândită?

În ciuda numeroaselor expediţii ştiinţifice efectuate în zonă, cercetătorii nu au reuşit să găsească fragmente care să poată fi atribuite ferm obiectului care a provocat explozia. În anii ’50 şi ’60 au fost descoperite sute de sfere magnetice în mostrele de sol din Tunguska, însă cercetătorii dezbat şi acum dacă acestea sunt rămăşiţele unui meteorit vaporizat. „Nu sunt foarte mostre descoperite şi nu există nimic despre care să fie clar că provine de la cauza exploziei din Tunguska”, a comentat Phil Bland, un expert în meteoriţi de la Universitatea Curtin din Perth, Australia.

Absenţa mostrelor a stimulat apariţia unui număr vast de ipoteze despre cauza evenimentului, fiind postulate inclusiv explicaţii ieşite din comun. Marea majoritate a geologilor cred, însă, că evenimentul a fost provocat de un fragment de asteroid sau de cometă ce a căzut pe Terra.

Acum, cercetătorii conduşi de Victor Kvasnytsya de la Institutul de Geochimie, Mineralogie şi Formarea Minereurilor din cadrul Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei afirmă că au descoperit, în sfârşit, un fragment din obiectul ce a provocat explozia din Tunguska.

În ceea ce Kvasnytsya afirmă că este „cea mai amănunţită analiză a vreunei mostre asociate evenimentului Tunguska”, cercetătorii au concluzionat că fragmentele de rocă analizate (ce nu depăşesc un milimetru în lăţime) provin de la un meteorit bogat în fier ce a provocat explozia din Tunguska. Studiul a fost publicat în jurnalul Planetary and Space Science.

„Dacă acestea sunt cu adevărat fragmente Tunguska, descoperirea ar putea desluşi orice dubiu că a fost vorba despre impactul unui asteroid”, a comentat Gareth Collins, cercetător la Imperial College London. „Am avea, în sfârşit, dovezi convingătoare că este vorba despre un eveniment de origine extraterestră şi am exclude varianta unei comete”, a adăugat Collins.

Kvasnytsya afirmă că cercetătorul ucrainian Mykola Kovalyukh, ce a murit anul trecut, a colectat fragmentele în 1978 dintr-o mlaştină de turbă aflată în apropiere de epicentrul exploziei. Cercetările efectuate asupra fragmentele în anii de după descoperire au arătat că acestea conţineau o formă a carbonului cunoscută sub numele de „lonsdaleit”, ce are o structură cristalină situată undeva între grafit şi diamant şi care se formează în condiţii de căldură şi presiune extreme. Totodată, fragmentele conţineau mai puţin iridiu decât se găseşte în mod normal în meteoriţi, astfel că cercetătorii concluzionaseră că erau roci terestre modificate în urma impactului. Aceste concluzii fuseseră publicate în anii ’80 în limba rusă, fiind neştiute de cercetătorii din Occident la acea vreme.

Kvasnytsya şi colegii săi au hotărât să efectueze un studiu mai amănunţit al acestor fragmente cu ajutorul tehnicilor de analiză moderne. Folosind tehnicile de microscopie electronică de transmisie (TEM), cercetătorii au descoperit că fragmentele de carbon prezentau vinişoare de minerale pe bază de fier, printre care troilit, schreibersit şi taenit (un aliaj de fier-nichel). Acest tipar şi combinaţia de minerale reprezintă o caracteristică a altor meteoriţi bogaţi în fier. „Mostrele prezintă aproape toate mineralele caracteristice meteoriţilor ce conţin diamante”, a comentat Kvasnytsya.

„Un asteroid pietros, bogat în fier, se potriveşte cu ceea ce ştim despre Tunguska”, spune Collins. De-a lungul ultimilor 20 ani, mai multe modele computerizate au ajuns la concluzia că un asteroid pietros ar putea fi singurul responsabil care să fi produs efectele descoperite la sol. Cu toate acestea, o minoritate importantă din comunitatea ştiinţifică susţine ipoteza unei comete, subliniază Collins.

„Sunt câteva elemente interesante”, însă cercetătorii nu au încă dovezi concludente, a comentat şi Bland. Nivelurile scăzute de iridiu şi de osmiu din mostre reprezintă „un semnal de alarmă” ce par să infirme ipoteza că fragmentele provin de la un asteroid, spune Bland, iar sedimentul de turbă în care au fost descoperite fragmentele nu a fost datat în mod convingător ca fiind din 1908. „Sunt destul de mulţi meteoriţi ce cad pe Terra”, adaugă Bland. Fără mostre din turba în care a fost făcută descoperirea, „e greu să fim 100% siguri că nu este vorba despre altceva”, afirmă cercetătorul.

Confirmarea acestei ipoteze după o perioadă lungă de timp de la eveniment va fi extrem de dificilă. Geologii se lasă greu convinşi, mai ales deoarece acest subiect atrage foarte multe speculaţii. În mai, o lucrare publicată pe arXiv în care cercetătorii anunţau descoperirea unor bucăţi din meteoritul Tunguska a fost respinsă rapid de specialişti.

Cercetătorii conduşi de Kvasnytsya speră să efectueze teste suplimentare asupra acestor fragmente, printre care şi măsurarea izotopilor de heliu şi xenon, ce ar putea oferi mai multe dovezi care să ateste originea extraterestră a acestor roci.

Sursa: Nature