Cercetarea reprezintă cel mai amplu studiu realizat până acum pe această temă. Oamenii de ştiinţă au comparat longevitatea persoanelor care consumă carne cu cea a patru tipuri de vegetarieni: veganii, care nu consumă niciun produs de origine animală, lacto-ovo-vegetarienii, cei ce consumă lactate şi ouă, pesco-vegetarienii, ce consumă şi peşte şi semi-vegetarienii, care nu consumă carne mai des de o dată pe săptămână.
„Câştigătorii” în ceea ce priveşte longevitatea erau pesco-vegetarienii, urmaţi de vegani şi apoi de lacto-ovo-vegetarienii. Vegetarienii, în general, prezentau un risc cu 12% mai mic de a muri în timpul perioadei de studiu în comparaţie cu persoanele care mâncau carne. Toţi participanţii la studiu erau membri ai Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea.
Alte studii au arătat că dietele vegetariene sunt asociate unui risc scăzut de a suferi de numeroase afecţiuni cronice, precum diabetul de tip 2, obezitate, sindrom metabolic, afecţiuni circulatorii şi hipertensiune.
De asemenea, se ştie că Adventiştii de Ziua a Şaptea trăiesc mai mult decât restul populaţiei, graţie stilului de viaţă sănătos ce evită tutunul şi se bazează pe o dietă pe bază de plante şi activitate fizică. În medie, Adventiştii de Ziua a Şaptea din California trăiesc cu 4-7 ani mai mult decât ceilalţi oameni din statul american.
Până acum, însă, cercetătorilor le-a fost greu să deosebească care este cauza şi care este efectul în ceea ce priveşte longevitatea. Să fie absenţa cărnii secretul longevităţii? Sau este vorba despre o atenţia sporită acordată sănătăţii, atitudine împărtăşită de numeroşi vegetarieni, cauza acestei longevităţi?
Noua cercetare este fără precedent, deoarece a studiat doar Adventiştii de Ziua a Şaptea, un grup în care oamenii prezintă un stil de viaţă similar. Biserica Adventistă recomandă membrilor săi să urmeze o dietă pe bază de plante, dar nu îi obligă.
Cercetătorii conduşi de la Dr. Michael J. Orlich de la Universitatea Loma Linda din California (o instituţie afiliată Bisericii Adventiste) a analizat dieta a 73,308 de adventişti. Dintre participanţi, 2.570 de persoane au murit în cursul celor 6 ani de desfăşurare a studiului. Statisticile arată că era mai probabil ca printre cei ce au decedat să se numere persoanele care consumau carne.
Pesco-vegetarienii prezentau un risc cu 19% mai mic să se numere printre cei ce au murit în timpul perioadei de studiu, în comparaţie cu cei ce mâncau carne, iar veganii prezentau un risc cu 15% mai mic. Bărbaţii beneficiau mai mult de pe urma dietei vegetariene decât femeile.
„Suntem încrezători că grupurile vegetariene au obţinut rezultate mai bune decât non-vegetarienii, însă nu putem efectua o comparaţie între diferitele grupuri de vegetarieni. Datele sunt prea apropiate pentru a putea specula. Sperăm să putem compara aceste grupuri în câţiva ani, când vom avea o putere statistică sporită [ca urmare a numărului mai mare de decese ce pot fi analizate]”, au comentat cercetătorii.
Printre rezultatele importante ale acestui studiu se numără faptul că a demonstrat că dietele vegetariene şi vegane nu prezintă un risc pentru sănătate şi că mai multe tipuri de diete vegetariene par să fie mai sănătoase decât dietele dominate de alimente şi cărnuri procesate, a comentat Dr. Robert Baron de la Universitatea California.
Baron consideră că limitarea „zaharurilor şi a băuturilor zaharoase din dietă, a cerealelor rafinate şi a cantităţilor mari de grăsimi trans şi saturate”, alături de includerea unui număr mai mare de fructe, legume şi nuci ar duce la rezultate mai bune decât „ţelurile limitate de a include cantităţi moderate de lactate, ouă, peşte sau chiar carne”.
„Nu cred că trebuie neapărat să devenim cu toţii vegani sau vegetarieni” pentru a fi sănătoşi, a comentat Baron. „Dar cred că lumea ar fi un loc mai bun fără anumite alimente produse în mod industrial, inclusiv carnea de vită”, a mai spus Baron.
Un alt studiu publicat în cursul acestei săptămâni în American Journal of Epidemiology de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins a arătat că o combinaţie de patru obiceiuri – activitatea fizică regulată, o dietă mediteraneană, evitarea fumatului şi menţinerea greutăţii – era asociată unui risc mai mic de afecţiuni coronariene şi cu reducerea riscului de deces cu 80%. Dieta mediteraneană se bazează pe fructe, legume, nuci, peşte şi grăsimi sănătoase. De-a lungul timpului, cercetătorii au descoperit că dieta mediteraneană este cea mai bună dietă pentru slăbit, că reduce riscul de a suferi de probleme la inimă şi că are un efect extraordinar asupra creierului. De asemenea, această dietă este secretul celor mai longevivi americani. Din acest motiv, mai multe ţări au propus introducerea dietei mediteraneene pe lista patrimoniului mondial întocmită de UNESCO.
Cercetătorii au realizat cel mai nou studiu pe adventiştii din California notează că rezultatele cercetării se contrazic cu cele obţinute în 2009 în studiul EPIC-Oxford (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition), în care oamenii de ştiinţă europeni au identificat o rată a deceselor identică între vegetarieni şi non-vegetarieni.
Specialiştii de la Universitatea Loma Linda subliniază că adventiştii studiaţi în cadrul acestei cercetări mănâncă diferit decât europenii ce au luat parte la studiul din 2009. De exemplu, veganii adventişti consumau de două ori mai multă fibră şi vitamina C decât veganii din studiul european.
De asemenea, Dr. Michael J. Orlich a adăugat că „chiar şi non-vegetarienii din studiul nostru consumau o cantitate relativ redusă de carne şi erau atenţi la sănătatea lor. Dacă vom compara aceste grupuri vegetariene cu dieta obişnuită a americanilor de rând am putea obţine rezultate chiar mai frapante”.
Sursa: LiveScience