Suntem ceea ce mâncăm: o schimbare în alimentaţie „ne-a făcut oameni” în cursul evoluţiei?

Hominidele care au trăit cu mai mult de 3,5 milioane de ani în urmă se hrăneau aproape numai cu fructe şi frunze de copaci, arbuşti şi plante ierboase – o alimentaţie similară cu cea a cimpanzeilor şi gorilelor de azi.

Totuşi, acum 3,5 milionae de ani, arată analizele, hominide timpurii precum Australopithecus afarensis şi Kenyanthropus platyops au început să consume şi alte alimente: plante graminee, ciperacee (o familie de plante asemănătoare gramineelor, dar care au, în general, o tulpină cu secţiune triunghiulară) şi suculente, precum şi animale care mâncau asemenea plante.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Dovada acestei extinderi a regimului alimentar a rămas înscrisă în compoziţia chimică a dinţilor acestor primate.

Patru articole publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences prezintă rezultatele acestor cercetări, realizate de o echipă internaţională numeroasă de oameni de ştiinţă, de pe trei continente.

Studiul se bazează pe analiza izotopilor din smalţul dentar şi este cel mai cuprinzător studiu de acest gen realizat până în prezent.

Plantele pot fi împărţite în trei categorii, în funcţie de mecanismul lor de fotosinteză: C3, C4 şi CAM.

Plantele C3 (în general arbori, arbuşti şi plante erbacee) incorporează cantităţi mai mari din izotopul mai greu carbon-13, comparativ cu plantele C4 şi CAM (graminee, ciperacee, suculente).

Când plantele sunt consumate de un animal, aceşti izotopi sunt incorporaţi în ţesuturile acestuia, inclusiv în smalţul dinţilor. Analizând proporţia de izotopi ai carbonului din smalţul dentar, se pot trage concluzii asupra tipului de plante cu care se hrănea animalul respectiv. În acest mod, echipa de cercetători a obţinut informaţii despre alimentaţia hominidelor timpurii.

Specialiştii au analizat izotopii de carbon din dinţi fosili proveniţi de la 175 de indivizi, reprezentând 11 specii, cu vârste cuprinse între 4,4 şi 1,3 milioane de ani.

Rezultatele arată că, înainte de momentul de cotitură de acum 3,5 milioane de ani, hominidele străvechi mâncau exclusiv plante C3.

Dar, începând de acum 3,5 milioane de ani, unele dintre specii au început să consume şi plante C4 şi CAM, chiar dacă mediul înconjurător nu se schimbase foarte mult în comparaţie cu cel înc are trăiseră strămoşii lor.

Genul Homo (căruia îi aparţinem şi noi – specia Homo sapiens), apărut mai târziu, a continuat să manifeste această preferinţă pentru o dietă „combinată”, de plante C3 şi C4/CAM.

Ceea ce nu pot arăta aceste analize este ce anume specii de plante consumau respectivele primate şi dacă mâncau şi animale erbivore care, la rândul lor, mâncau plante C4/CAM (şi aceasta fiind o modalitate de a acumula carbon-13).

Totuşi, în 2010, unii dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în acest studiu publicaseră rezultatele unor cercetări care arătau că hominidele de acum 3,4 milioane de ani consumau carne, folosind şi unelte pentru prelucrarea ei – o nouă dovadă privind apariţia unei mari schimbări în alimentaţia hominidelor în cursul evoluţiei.

Toate aceste dovezi indică o lărgire a adaptărilor alimentare ale hominidelor timpurii, la un moment dat.

Cercetătorii au analizat şi dinţi fosili ai altor specii (girafe, cai, maimuţe) care au trăit în aceeaşi perioadă şi în acelaşi mediu şi nu au constatat schimbări alimentare semnficative, ceea ce dovedeşte că modificarea a fost specifică hominidelor.

Ce anume a produs această schimbare rămâne însă o enigmă, deocamdată.

Deoarece, după cum consideră cercetătorii, alimentaţia este, pentru un organism, factorul cel mai important care determină fiziologia, comportamentul şi interacţiunile lui cu mediul, aceste descoperiri vor oferi o nouă perspectivă asupra mecanismelor evolutive care au influenţat devenirea speciei umane.

Sursa: EurekAlert!