Bijuteria cu formă cilindrică a fost descoperită pentru prima dată în 1911, la cimitirul Gerzeh , adică la aproximativ 64 de kilometri de Cairo. Datând din 3350 – 3600 î.e.n., mărgelele descoperite în acest sit reprezintă prima întrebuinţare a fierului în Egipt, cu mii de ani înainte de epoca egipteană a fierului. În ceea ce priveşte provenienţa materialului, oamenii de ştiinţă au bănuit încă de la început că ar putea fi vorba de fragmente dintr-un corp ceresc.
La scurt timp după ce mărgelele au fost descoperite, cercetătorii au demonstrat că ele sunt bogate în nichel, o semnătură a meteoriţilor alcătuiţi din fier. Totuşi, în anii 1980, academicienii au pus la îndoială aceste presupuneri argumentând că mărgelele au un conţinut ridicat de nichel, ceea ce însemnă că ele ar fi putut fi rezultatul unui proces de prelucrare realizat de oameni.
Acum, însă, oamenii de ştiinţă de la universităţile Open şi Manchester au analizat mărgelele cu ajutorul unui computer tomograf cu raze X şi al unui microscop şi au concluzionat că ele au o compoziţie chimică bogată în nichel, dar că provin dintr-un meteorit.
Mai mult, specialiştii au declarat că mărgelele aveau un tipar Widmanstätten (sau structură Thomson), o structură distinctă ce se întâlneşte doar la meteoriţii care care s-au răcit extrem de încet în interiorul unui asteroid, la începutul formării sistemului solar.
„Astăzi, noi vedem fierul ca pe un metal banal. Pentru oamenii din Egiptul Antic, în schimb, el era un material rar şi frumos care a căzut din cer şi care sigur avea proprietăţi magice/religioase”, a declarat cercetătorul Joyce Tyldesley.