Adevărul ştiinţific din spatele a 8 mituri alimentare foarte răspândite

1. Toate caloriile sunt egale

Există un mit bine înrădăcinat în mentalul colectiv care sugerează că orice problemă legată de greutate ţine de calorii. Fireşte că toate caloriile contează, însă la fel de importante sunt şi alimentele pe care le consumăm.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Iată trei exemple din care ne putem da seama că nu „toate caloriile sunt la fel”: 

a. Fructoza vs. glucoza

Este mult mai probabil ca fructoza să stimuleze foamea, să promoveze grăsimea abdominală şi rezistenţa la insulină, comparativ cu acelaş număr de calorii provenite din glucoza.

b. Proteinele

Comparativ cu grăsimile şi carbohidraţii, consumul de proteine poate creşte rata metabolică, reducând senzaţia de foame.

c. Acizii graşi cu catenă lungă vs. cei cu catenă medie

Acizii graşi care au catenă medie (precum cei din uleiul de cocos) cresc rata metabolică şi reduc foamea, comparativ cu acizii graşi cu catenă lungă.

Prin urmare, nu toate caloriile sunt la fel. Alimente ne afectează în mod diferit corpurile. 

2. Nu este bine să mănânci multe proteine

Există oameni care cred că dieta bogată în proteine afectează rinichii şi provoacă osteoporoză. Este adevărat că atunci când consumăm proteine excretăm mai mult calciu pe termen scurt, însă pe termen lung, aportul de proteine este asociat cu îmbunătăţirea sănătăţii osoase şi scăderea riscului de apariţie a fracturilor. Mai mult, studiile nu au găsit nicio asociere între proteine şi problemele la rinichi. Cei mai importanţi factori de risc pentru insuficienţa renală sunt diabetul şi presiunea arterială ridicată. Consumul adecvat de proteine ajută la prevenirea acestor factori, ceea ce înseamnă că scade şi riscul apariţiei problemelor renale. 

Prin urmare, atât timp cât nu avem probleme de sănătate care ne impun să consumăm puţine proteine, nu ar trebui să ne temem de ele. 

3. Cea mai sănătoasă dietă este echilibrată şi săracă în grăsimi

Moda dietei sărace în grăsimi a luat naştere în 1977, aproximativ în acelaşi timp cu epidemia de obezitate. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat că astfel de diete ar fi eficiente, concluzia fiind bazată în mare doar pe observaţii. Totuşi, National Institute of Health a decis să testeze dieta şi a finanţat Women’s Health Initiative pentru crearea celui mai mare studiu realizat vreodată asupra dietei. Studiul s-a desfăşurat pe o perioadă de 7,5 ani iar concluziile au fost acestea:

– Dieta nu a prevenit luarea în greutate. După cei 7,5 ani nu s-au constatat diferenţe între grupul de control şi cel care a ţinut dieta. 

– Dieta nu a prevenit apariţia bolilor de inimă.

În concluzie dieta bazată pe un consum redus de grăsimi a fost testata şi nu a funcţionat.

4. Toată lumea ar trebui să reducă aportul de sodiu

Sodiul este un electrolit important pentru corp. Celulele noastre au nevoie de el astfel încât să se menţină la un anumit nivel. În caz contrar, nu putem supravieţui. 

Pentru mult timp s-a crezut că sodiul creşte presiunea arterială, ducând la un risc crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi sodiul creşte un pic tensiunea arterială pe termen scurt, studiile au demonstrat că diminuarea lui nu ne aduce beneficii, ci din contră, ne poate creşte nivelurile de trigliceride şi colesterol. 

Prin urmare, dacă nu suferiţi de tensiune arterială ridicată, nu aveţi de ce să evitaţi sarea. 

5. Grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol rău şi provoacă atac de cord

Mitul potrivit căruia grăsimile saturate ridică nivelul de colesterol şi produc boli de inimă încă mai supravieţuieşte.

Ideea s-a bazat pe studii observaţionale eronate din anii `60-`70. De atunci, multe studii au reanalizat relaţia dintre grăsimile saturate şi sănătate şi au concluzionat următoarele: 

– Nu există nicio asociere între grăsimile saturate şi bolile cardiovasculare.

– Grăsimile saturate cresc nivelul de HDL (colesterol bun) şi transformă LDL-ul mic şi dens (colesterolul rău) în particule mari de LDL, care sunt benigne. 

– Nu există niciun motiv pentru care să evităm alimentele naturale care conţin grăsimi saturate.

6. Cafeaua afectează sănătatea

În trecut, cafeaua a avut o reputaţie proastă.

Este adevărat că aportul de cofeină, compusul stimulant activ din cafea, poate creşte uşor presiunea arterială pe termen scurt.  În ciuda acestor efecte minore, pe termen lung, cofeina scade riscul de apariţie a multor boli. Studiile arată că aportul de cofeină:

– îmbunătăţeşte funcţiile cerebrale

– ne ajută să ardem grăsimile

– scade riscul de diabet

– scade riscul de apariţie a bolii Alzheimer sau Parkinson

– protejează ficatul împotriva cirozei sau cancerului

Mai mult, cafeaua are mulţi antioxidanţi, motiv pentru care ea este cea mai mare sursă de antioxidanţi din dieta vestică. 

7. Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă

Din cauza nivelul lor de colesterol, ouăle au căpătat o reputaţie proastă. Cu toate acestea, colesterolul din alimentaţie nu contribuie neapărat la creşterea nivelului de colesterol din sânge. Mai mult, nu s-a demonstrat niciodată că ouăle ar dăuna sănătăţii. Din contră, studiile au arătat că mâncatul ouălor îmbunătăţeşte profilul lipidic al sângelui şi  creşte nivelul de HDL (colesterol bun). Mai mult, studiile observaţionale nu au constatat nicio asociere între consumul de ouă şi bolile de inimă. 

8. Dietele bazate pe un nivel scăzut de carbohidraţi sunt ineficiente şi periculoase

Dietele bazate pe un consumă scăzut de carbohidraţi au fost considerate periculoase din cauza cantităţii crescute de grăsimi saturate. Din acest motiv, se credea că aceste diete cresc riscul de boli de inimă şi alte tulburări cronice. 

Cu toate acestea, din anul 2002, au fost realizate mai bine de 20 de studii clinice asupra dietei bazate pe un consumă scăzut de carbohidraţi Rezultatele au arătat că această dietă:

– determină o pierdere în greutate mai mare ca dietele bazate pe un consum scăzut de grăsimi

– scade drastic nivelul de trigliceride

– creşte nivelul de HDL

– îmbunătăţeşte nivelul de zahăr din sânge şi nivelul insulinei, mai ales în rândul diabeticilor

– micşorează presiunea arterială

Sursa: Popular Science