Să mâncăm ca în timpul războiului: ar putea fi aceasta soluţia pentru o alimentaţie sănătoasă?

La 70 de ani de la acele evenimente, o carte numită Eating For Victory reproduce fluturaşii cu sfaturi privind alimentaţia, ce erau distribuiţi în anii ‘40 în Marea Britanie, pentru a ajuta populaţia să se descurce cu „raţiile” (alimentele fiind raţionalizate) şi să îşi păstreze sănătatea.

Bridget Benelam, un om de ştiinţă care lucrează în cadrul British Nutrition Foundation, spune că multe dintre recomandările nutriţionale din anii ‘40 sunt valabile şi azi, iar consumul acelor alimente recomandate, în cantităţi mai mari, în locul mâncării procesate şi al cărnii şi dulciurilor în exces, ar putea fi cheia unei alimentaţii sănătoase.

Iată câteva dintre alimentele recomandate în timpul războiului şi beneficiile lor pentru sănătate, în contextul de azi, conform sfaturilor lui Bridget Benelam.

CARTOFII

Sunt o sursă de energie ieftină şi un aliment cu multe beneficii pentru sănătate. Conţin vitamina C, cu rol important în combaterea infecţiilor şi a oboselii; de asemenea, potasiu – important pentru echilibrul hidric şi păstrarea unei tensiuni arteriale bune -, fier, zinc şi vitamine B.

Nu trebuie consumaţi neapărat ca garnitură la carne; cartofii copţi, de exemplu, pot fi o mâncare în sine.

BRÂNZETURILE

Conţin proteine uşor asimilabile şi calciu care ajută la întărirea oaselor şi a dinţilor, ceea ce le face foarte recomandate pentru copii, în perioada de creştere. O porţie de caşcaval de mărimea unei cutii de chibrituri (cca. 30 grame) conţine un sfert din necesarul zilnic de calciu.

Brânzeturile furnizează multă energie, concentrată într-un volum mic, şi dau o senzaţie de saţietate când sunt consumate la sfârşitul mesei. Trebuie să ţinem seama că au un conţinut ridicat de grăsimi; alte produse lactate, precum laptele sau iaurtul, pot fi alternative mai bune din acest punct de vedere. 

HERINGII

Reprezintă o sursă accesibilă de proteine structurale, conţin cantităţi mari de grăsimi nesaturate (acizi omega-3, importanţi pentru sănătatea cardiovasculară şi cea a creierului) şi vitaminele A şi D, esenţiale pentru sănătatea sistemului imunitar, a oaselor, dinţilor şi pielii.

Bridget Benelam recomandă consumul a două porţii de peşte săptămânal, dintre care una de peşte gras, precum heringul sau tonul.

OUĂLE

În timpul războiului, din cauza dificultăţilor de aprovizionare şi transport, se găseau greu ouă proaspete, aşa că multe gospodine recurgeau la praful de ouă – o pulbere realizată prin deshidratarea oului integral.

Azi, când a găsi ouă proaspete nu mai este o problemă, acestea sunt recomandate pentru proteinele de calitate superioară pe care le conţin, pentru vitamina D şi vitamina B12 (importantă pentru buna funcţionare a creierului şi pentru sănătatea sângelui); sunt uşor digerabile şi, de aceea, recomandate pentru copii şi convalescenţi.

LEGUME VERZI 

Mai ales în perioadele când se găsesc puţine fructe proaspete, consumul de legume cu frunze verzi sau anumite ierburi aromatice este mai important ca oricând, deoarece acestea oferă vitamina C atât de necesară organismului.  Ar trebui să mâncăm cel puţin o porţie de asemenea alimente zilnic.

Foarte bogate în vitamina C (mai bogate decât portocalele) sunt varza de Bruxelles, pătrunjelul, cresonul de apă, ardeii. Legumele cu frunze verde-închis sunt surse importante de antioxidanţi, care protejează organismul uman, scăzând riscul apariţiei unei serii întregi de boli, de la probleme de vedere până la cancer.

În timpul războiului, britanicii erau încurajaţi să „sape pentru victorie”, adică să cultive singuri legume, ca parte a efortului de război al întregii populaţii, pentru a spori cantitatea de alimente disponibile, în condiţiile în care importurile fuseseră sistate, producţia fusese afectată, iar trupele combatante aveau nevoie de hrană. Astfel au apărut aşa-numitele „grădini pentru victorie”, înfiinţate chiar pe cele mai mici petice de pământ de lângă casă. 

SUPE

Cândva, se credea că o supă bună nu putea ieşi decât din carne şi oase, fierte câteva ore în şir.

Astăzi, însă, se fac supe foarte bune din legume, ori chiar din cuburi de supă.

Supele au, în general, avantajul de a „sătura” cu puţine calorii; legumele le îmbogăţesc în vitamine şi, de la caz la caz, în fibre (importante pentru buna funcţionare a intestinului), făcându-le astfel mai sănătoase. Specialiştii recomandă să fim totuşi atenţi la supele „din plic” sau cuburi, deoarece acestea conţin, de cele mai multe ori, cantităţi nesănătos de mari de sare.

VITAMINELE

Aerul, apa şi căldura sunt inamici ai multor vitamine. Vitamina C este cea mai sensibilă, de aceea specialiştii recomandă să mâncăm legumele cât de proaspete se poate; să nu le lăsăm mult timp expuse la aer, curăţate şi mărunţite, înainte de a le găti (deoarece oxidarea distruge anumite vitamine); să le spălăm rapid în apă sărată, fără să le lăsăm la înmuiat în ea. Cea mai recomandată metodă de a le găti este fierberea în aburi.

Sursa: Mail Online / Foto: Imperial War Museum