„Principalul mesaj este: consumaţi insecte!”, a spus Eva Mueller, director în cadrul FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură). „Insectele sunt abundente şi sunt o sursă preţioasă de proteine şi minerale. Două miliarde de persoane, adică o treime din populaţia planetei, consumă deja insecte pentru că sunt delicioase şi nutritive”, a mai spus Mueller.
Mueller afirmă că branduri precum producătorul de iaurt Danone şi renumitul producător de băuturi alcoolice Campari folosesc deja vopsea obţinută din insecte pentru a-şi colora produsele.
Peste 1.900 de specii de insecte sunt consumate în jurul lumii, mai ales în Africa şi Asia, dar oamenii din Occident resping, de regulă, ideea de a consuma lăcuste, termite şi alte gustări crocante de acest tip.
Autorii unui studiu elaborat de Departamentul Forestier din cadrul FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) afirmă că numeroase insecte conţin aceeaşi cantitate de proteine şi de minerale ce se găseşte în carnea. De asemenea, insectele conţin grăsimile sănătoase recomandate de doctori în cadrul unei diete echilibrate.
„În Occident avem o prejudecată culturală şi avem impresia că insectele nu au cum să fie bune, pentru că vin din ţările în curs de dezvoltare”, a comentat Arnold van Huis, cercetător la Universitatea Wageningen din Olanda şi totodată unul autorii raportului ONU.
Eva Mueller, director în cadrul FAO, afirmă că mai multe restaurante din Europa au început să ofere publicului feluri de mâncare ce conţin insecte, prezentându-le drept delicatese exotice.
Restaurantul danez Noma, spre exemplu, ce a fost decernat timp de trei ani la rând cu titlul „cel mai bun restaurant din lume”, este renumit pentru faptul că printre ingredientele folosite se numără furnicile şi greierii fermentaţi.
Pe lângă ajutorul pe care îl vor da în lupta costisitoare împotriva obezităţii, despre care OMS estimează că s-a dublat ca număr de cazuri din 1980, afectând astăzi 500 de milioane de persoane, „crescătoriile de insecte” vor necesita o suprafaţă mai mică decât şeptelul tradiţional şi vor produce mai puţine gaze cu efect de seră.
Dacă carnea de vită are un conţinut de fier de 6 miligrame la 100 de grame de carne, lăcustele conţin între 8 şi 20 de miligrame la 100 de grame. De asemenea, insectele necesită doar 2 kilograme de hrană pentru o produce 1 kilogram de „carne de insectă”, pe când în cazul vitei este nevoie de 8 kg de hrană pentru a produce 1 kg de carne.
De asemenea, „crescătoriile de insecte” vor oferi oportunităţi de afaceri şi de export oamenilor săraci din ţările aflate în curs de dezvoltare, mai ales femeilor, ce sunt de obicei responsabile de colectarea de insecte în comunităţile rurale.
Van Huis afirmă că barierele care îi împiedică pe oameni să savureze feluri de mâncare precum iaurtul de larve de albine sunt strict psihologice. Profesorul a efectuat un „test în orb” alături de colegii săi şi a descoperit că 9 din 10 persoane preferau să consume chifteluţe care conţineau 50% carne şi 50% viermi de făină în dauna celor compuse exclusiv din carne.
Raportul cercetătorilor concluzionează: „Istoria ne-a arătat că obiceiurile alimentare se pot schimba rapid, mai ales într-o lume globalizată. Un exemplu bun este oferit de acceptarea rapidă a consumului de peşte crud sub forma de sushi”.
„Nu toată lumea este pregătită să consume o insectă. Probabil va mai dura ceva. Dar unii oameni deja o fac”, a concluzionat Mueller.