Ca regulă generală, rasele canine de talie mică trăiesc mai mult decât rasele de talie mare. De exemplu, terrierii Yorkshire trăiesc mai mult decât ciobăneştii alsacieni.
Câinii de talie mare au nevoie de doi ani pentru a ajunge la mărimea lor maximă, însă, după acest moment, ei mai trăiesc în medie aproximativ patru sau cinci ani.
Aşadar, deşi un câine de talie mică este mai „bătrân” decât un câine mare la vârsta de doi ani, atunci când animalul de talie mică are vârsta de cinci ani el este de fapt mai „tânăr” decât exemplarele din rasele mari.
„Câinii mici ajung la maturitatea osoasă şi sexuală mai devreme decât rasele mari. Odată ce ajung la mărimea lor maximă corespunzătoare vârstei de adult, ei tind să trăiască mai mult”, a explicat Kate Creevy, profesor de medicină internă de la Universitatea Georgia din Statele Unite.
„Acest lucru nu se întâmplă la nici un alt animal. Nu există nici o altă specie care să includă o astfel de diversitate în privinţa taliei aşa cum o au câinii. Este posibil ca prin crearea acestor câini de mărimi atât de diferite să fi descifrat misterele procesului de îmbătrânire”, a adăugat Kate Creevy.
Mărimea nu este însă singurul factor care determină longevitatea unui câine, întrucât, începând de la vârsta de trei ani, rasa joacă la rândul ei un rol determinant.
Buldogul, un câine de mărime medie, are cea mai mică speranţă de viaţă, aceasta fiind de doar şase ani, în comparaţie cu pudelul, a cărui speranţă de viaţă este de 12-15 ani.
Potrivit anumitor specialişti, cancerul este parţial responsabil de aceste diferenţe de longevitate, întrucât boala apare mult mai frecvent la câinii mari decât la cei de talie mică.
Calcularea vârstei reale a unui câine reprezintă o ecuaţie complexă care include variabile precum vârsta animalului, mărimea şi rasa, în funcţie de anumite etape din viaţa animalului.
Pentru primii doi ani de viaţă, vârsta unui câine este determinată de mărime: pentru câinii mici, vârsta lor reală se obţine prin înmulţirea unui an calendaristic cu 12,5. Pentru câinii de talie medie, vârsta lor reală se obţine prin înmulţirea unui an calendaristic cu 10,5, iar pentru câinii mari, vârsta lor reală se obţine prin înmulţirea unui an calendaristic cu 9.
Apoi, pentru câinii în vârstă de cel puţin trei ani, rasa devine un factor determinant.
Vârsta lor reală se obţine prin înmulţirea vârstei lor efective cu 13,42 pentru un buldog, cu 7,84 pentru un ciobănesc german şi cu 4,32 pentru un teckel.
Cercetătorii de la Universitatea Georgia au remarcat totodată faptul că patrupedele care sunt sterilizate trăiesc mai mult.
Potrivit studiului lor, realizat prin analizarea unui eşantion de 40.139 de dosare medicale ale unor câini, vârsta medie la care s-a produs decesul câinilor nesterilizaţi a fost de 7,9 ani. Pentru câinii sterilizaţi, această vârstă a fost de 9,4 ani.
Sursa: Mediafax