Oricine a urmărit vreodată un serial cu teme medicale poate recunoaşte o electrocardiogramă (ECG), ce înregistrează activitatea electrică a inimii.
Fiecare bătaie a inimii noastre formează 5 „văi şi dealuri”, cunoscute sub numele de complexul PQRST. Forma acestui tipar este afectată de mai multe variabile, precum dimensiunile inimii, forma sa şi amplasarea sa în corp.
Cardiologii ştiu încă din 1964 că, din acest motiv, bătăile inimii fiecărei persoane sunt unice. De aceea, cercetătorii din întreaga lume încearcă să folosească această informaţie pentru a produce un sistem biometric util. Acum, o echipă de cercetători pare să fi reuşit.
Foteini Agrafioti de la Universitatea Toronto şi colegii săi au brevetat un sistem care măsoară în mod constant tiparul PQRST al unei persoane, confirmă că acesta corespunde cu tiparul utilizatorului înregistrat, şi poate astfel să confirme către diferite dispozitive că utilizatorul este, într-adevăr, cine pretinde că este. Oamenii de ştiinţă vor lansa produsul pe piaţă în luna iunie prin compania Bionym.
Iniţial, Bionym intenţiona să comercializeze un software de identificare a bătăilor inimii, în speranţa că producătorii de telefoane, tablete şi alte dispozitive ar introduce în acestea un senzor care să folosească acest software. Acest lucru ar fi permis, la fel ca în cazul lui James Bond, ca dispozitivele să poată fi folosite doar atunci când deţinătorul lor le atingea. În scurt timp, însă, managerii companiei şi-au dat seama că nu vor reuşi să convingă producătorii să introducă un astfel de cip în produsele lor. De aceea, reprezentanţii companiei au hotărât să realizeze propriul lor dispozitiv: o brăţară intitulată Nymi care dialoghează cu alte aparate prin Bluetooth şi care anunţă că persoana care poartă brăţara este, într-adevăr, cine spune că este. Astfel, brăţara Nymi ar putea fi folosită de proprietar în loc de parolă pentru a avea acces la computerele sale. De asemenea, ar putea activa un automobil şi chiar ar putea să înlocuiască cheile de la casă şi să verifice, în locul unui PIN, tranzacţiile financiare.
Reprezentanţii companiei afirmă că ECG-urile sunt foarte dificil de clonat. Spre deosebire de amprente, care pot fi colectate de pe orice suprafaţă atinsă de o persoană, bătăile inimii sunt mult mai greu de înregistrat. Apoi, brăţara nu poate fi păcălită, pentru că „simte” dacă este în contact cu o persoană, astfel că un hacker ar trebui să reuşească să imite atât ECG-ul persoanei, cât şi să păcălească brăţara că atinge un corp.
Dacă vă temeţi că nu veţi mai fi recunoscut dacă alergaţi sau depuneţi alt efort fizic intens, Karl Martin, unul dintre fondatorii companiei Bionym vă linişteşte: un puls ridicat nu schimbă forma ECG-ului, ci doar frecvenţa sa. De asemenea, datele colectate de dr. Agrafioti de-a lungul a 5 ani sugerează că forma sa nu se schimbă nici pe măsură ce îmbătrânim.
Aşadar, în scurt timp am putea evita efortul de a memora numeroase parole diferite, urmând ca o simplă brăţară să le ia locul.
Sursa: The Economist