Ce se va întâmpla cu oamenii după ce roboţii vor prelua controlul? Un cercetător dă un răspuns tulburător

Cu toate acestea, aproape fiecare om de ştiinţă specializat în evoluţia computerelor are o predicţie diferită referitoare la momentul şi la modul în care singularitatea va avea loc.

Unii cred într-un viitor utopic, în care oamenii îşi vor depăşi limitele fizice cu ajutorul acestor maşinării. Alţii, în schimb, cred că oamenii vor ceda treptat majoritatea abilităţilor lor, urmând ca în timp să fie „absorbiţi” în organisme bazate pe inteligenţă artificială, într-un mod similar „uzinelor energetice” din celulele noastre.

În cartea sa „The Singularity is Near: When Humans Transcend Biology”, futurologul Ray Kurzweil a prezis că în 2029 computerele vor fi la fel de inteligente ca oamenii, iar până în 2045 „computerele vor deveni de miliarde de ori mai puternice decât inteligenţa umană neasistată”, a explicat Kurzweil pentru LiveScience.

„Estimările mele nu s-au schimbat de atunci, însă consensul oamenilor de ştiinţă din domeniul inteligenţei artificiale s-a modificat pentru a se apropia de predicţiile mele”, a comentat Kurzweil.

Bill Hibbard, un computer scientist de la University of Wisconsin-Madison, nu este la fel de îndrăzneţ în predicţiile sale, dar este încrezător că inteligenţa artificială o va egala pe cea umană în cursul secolului al XXI-lea.

„Chiar şi în cazul în care cea mai pesimistă estimare a mea este adevărată, acest eveniment va avea loc în cursul vieţii oamenilor deja născuţi astăzi”, a mai spus Hibbard.

Alţi cercetători din domeniul inteligenţei artificiale sunt mai sceptici. „Nu văd niciun semn care să indice că suntem aproape de singularitate”, spune Ernest Davis, computer scientist în cadrul Universităţii New York.

Deşi inteligenţa artificială permite computerelor să învingă oamenii la şah, Jeopardy şi la alte sarcini specializate, acestea sunt încă mult în urma unui copil de 7 ani în ceea ce priveşte limbajul sau intuiţia referitoare la modul în care funcţionează lumea, spune Davis.

De exemplu, datorită acestei intuiţii fizice, oamenii pot privi un om care varsă o ceaşcă de cafea şi ştiu că rezultatul va fi o baltă pe podea. Un computer, însă, are nevoie să efectueze o simulare laborioasă şi trebuie să ştie dimensiunile exacte ale ceştii, înălţimea de la care este vărsată şi alţi parametri pentru a putea înţelege rezultatul, spune Davis.

Odată ce singularitatea va avea loc, oamenii nu vor mai fi nevoiţi să moară, crede Hibbard, având posibilitatea de a se „upgrada” cu ajutorul unor organe cibernetice. De asemenea, oamenii vor avea posibilitatea să facă tot ce doresc, cât timp acest lucru este posibil fizic şi nu necesită prea multă energie.

Ultimele două singularităţi – revoluţia agricolă şi cea industrială – au dus la dublarea productivităţii economice la fiecare 1000 de ani şi respectiv la fiecare 15 ani, explică Robin Hanson, economist în cadrul George Mason University. Hanson afirmă că atunci când maşinăriile vor deveni la fel de inteligente ca oamenii, economia se va dubla în fiecare săptămână sau lună.

Această accelerare a productivităţii ar fi posibilă deoarece principalii „actori” din economie, oamenii, ar putea fi copiaţi cu costul reproducerii unui software inteligent pe un alt computer. Creşterea rapidă a productivităţii ar putea fi un lucru negativ, avertizează cercetătorul. În primul rând, roboţii ar putea supravieţui multor scenarii apocaliptice care au potenţialul să elimine omenirea. „O societate sau o economie compusă în mare parte din roboţi nu se va teme de distrugerea naturii aşa cum ar trebui noi să ne temem de distrugerea naturii”, spune Hanson.

Alţii se tem că ne îndreptăm spre un viitor în care oamenii nu vor fi luaţi în consideraţie. De exemplu, autovehiculele care se conduc singure ar putea duce la o reducere considerabilă a numărului de accidente, dar ar transforma totodată milioane de şoferi de camioane în şomeri, spune Hibbard.

„Există aceste stimulente financiare care fac atrăgătoare utilizarea tehnologiei în moduri în care nu sunt neapărat în interesul tuturor”, spune Hibbard. „Asta va continua să fie o problemă foarte dificilă şi poate chiar una de nerezolvat”, a mai spus expertul.

Unii cercetători cred că ne aflăm deja în cursul unei singularităţi. Oamenii au renunţat deja la multe sarcini inteligente, cum ar fi capacitatea de a scrie, naviga, de a memora fapte şi de a face calcule, explică Joan Slonczewski, microbiolog la Kenyon College. De când Gutenberg a inventat tiparul, oamenii au redefinit în mod constant inteligenţa şi au transferat aceste sarcini către maşinării. Acum, chiar şi sarcinile ce formează nucleul umanităţii, cum ar fi îngrijirea bătrânilor şi a bolnavilor, sunt externalizate către roboţi empatici, explică Slonczewski.

„Întrebarea este – am putea să evoluăm astfel încât să nu mai existăm, devenind treptat înlocuiţi de maşini? Cred că e o întrebare fără răspuns încă”, spune Slonczewski.

Cercetătoarea crede că viitorul omenirii s-ar putea asemăna cu cel al mitocondriilor, „uzinele energetice” din celulele noastre. Cândva, mitocondriile erau organisme independente, însă la un moment dat o celulă ancestrală a cuprins aceste bacterii primitive, iar de-a lungul istoriei evoluţioniste mitocondriile au permis celulelor să preia treptate toate funcţiile pe care le aveau, limitându-se doar la producerea de energie.

„Devenim la fel ca mitocondriile. Noi oferim energia – noi pornim aceste maşinării. Dar, treptat, ele îndeplinesc toate celelalte sarcini”, a concluzionat Slonczewski.

Sursa: LiveScience