Misterul uneia dintre cele mai spectaculoase minuni ale lumii antice a fost descifrat, anunţă un cercetător britanic

Conform istoricului Diodor din Sicilia, uriaşele grădini ocupau o suprafaţă de 15000 m² şi se ridicau în patru terase până la 77 metri înălţime, unde erau plantaţi arbori din mai multe specii, unii dintre ei fiind înalţi de 24 metri.

Acum, un profesor din Marea Britanie a anunţat că a acumulat o cantitate uriaşă de dovezi istorice care atestă că grădinile suspendate nu au fost create în secolul 7 î.e.n. în Babilon, unde se credea până acum, ci în Ninive, la 482 de kilometri mai la nord.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

După 18 ani de studiu, Stephanie Dalley de la Universitatea Oxford a concluzionat că grădinile au fost construite de asirieni în nordul Mesopotamiei (Irakul de azi), nu de inamicii lor, babilonienii, în sud.

Dalley crede că cercetările ei atestă că reuşita extraordinară i-a aparţinut regelui asirian Senaherib, şi nu regelui babilonian Nabucodonosor al II-lea, aşa cum se credea.

Dovezile prezentate de Dalley, un expert în limbile străvechi din Orientul Mijlociu, au fost acumulate prin studierea scrierilor cuneiforme babiloniene şi asiriene şi prin reinterpretarea textelor romane şi greceşti. Printre acestea se numără o inscripţie asiriană din secolul al VII-lea î.e.n. despre care Dalley a descoperit că fusese tradusă greşit în anii ’20 ai secolului trecut, unele pasaje devenind „un nonsens absolut”.

Cercetătoarea a fost uimită să descopere o scriere ce-i aparţinea chiar lui Senaherib în care acesta descria „un palat fără rival” şi o „minune pentru toate popoarele”. Regele asirian descrie un şurub miraculos ce ridica apa la nivelurile superioare, acesta fiind realizat cu ajutorul unei tehnici noi de turnare a bronzului. Şurubul descris de Senaherib a precedat celebrul şurub al lui Arhimede cu aproximativ patru secole.

Dalley spune că această tehnologie era parte a unui sistem complex de canale, baraje şi apeducte ce aduceau apa din pârâie montane aflate la 80 de kilometri de cetatea Ninive şi de grădinile suspendate. Scrierea cuneiformă descrie cum apa era ridicată „de-a lungul întregii zile”.

Excavaţiile recente au descoperit urme ale apeductelor. Una dintre apeductele descoperite lângă Ninive era atât de vastă, încât Dalley afirmă că din aer seamănă cu o bucată de autostradă. De asemenea, pe apeduct se găseşte o inscripţie interesantă: „Senaherib regele lumii …. de-a lungul unei distanţe mari am direcţionat un curs de apă către împrejurimile cetăţii Ninive …”.

După ce a început să investigheze această teorie în 1992, Dalley prezintă acum toate dovezile acumulate într-o nouă carte, The Mystery of the Hanging Garden of Babylon, ce urmează să fie publicată de Oxford University Press pe 23 mai.

Cercetătoarea se aşteaptă ca opiniile experţilor să fie împărţite, însă dovezile acumulate au convins-o că grădinile lui Senaherib îndeplinesc criteriile pentru o minune a lumii – „magnifică în concepţie, spectaculoasă în inginerie şi uluitoare în măiestrie”.

„Faptul că Nabucodonosor al II-lea a ridicat Grădinile suspendate în Babilon este un fapt care se învaţă la şcoală şi care apare în enciclopedii. Pentru a contesta un astfel de adevăr universal acceptat ar putea părea culmea aroganţei. Dar Asiriologia este o disciplină relativ recentă, iar faptele care cândva păreau sigure acum devin redundante”, a comentat Dalley.

Palatul lui Senaherib, ce cuprinde trepte din pietre semipreţioase şi o intrare păzită de lei gigantici din cupru, era magnific. Dalley a studiat toate textele străvechi pentru a descoperi că grădina recrea un peisaj montan. În grădini se găseau terace, cărări suspendate, plante exotice şi pâraie.

Cele şapte minuni ale lumii antice apar în texte clasice scrise la secole după crearea grădinii suspendate, dar Iosif, un istoric din secolul I, este singurul autor care l-a indicat pe Nabucodonosor drept creator al Grădinilor Suspendate. 

Ruinele cetăţii Ninive, situate lângă Mosul, au fost explorate în foarte mică măsură, deoarece a fost considerat până acum prea periculos pentru a permite efectuarea excavaţiilor.

Sursa: The Guardian